1352–1353
Dragoș descalecă în Moldova, organizând o marcă militară autonomă.

1359–1365
Bogdan I se instalează ca domn al Moldovei, obținând independența statală.

1453, mai 29
cucerirea Constantinopolului de Mahomed al II-lea și prăbușirea Imperiului Bizantin.

1457, aprilie 12
Ștefan urcă pe tronul Moldovei după înfrângerea lui Petru Aron, la Doljești, fiind uns de Mitropolitul Teoctist I.

1463, iulie 5
căsătoria lui Ștefan cel Mare cu prințesa Evdochia de Kiev.

1466, iulie 10
se pune piatra de temelie a Mănăstirii Putna, necropolă domnească.

1467, noiembrie 25
moare Evdochia, soția lui Ștefan cel Mare, fiind înmormântată la Suceava.

1467, decembrie
victoria de la Baia asupra regelui maghiar Matei Corvin.

1469, septembrie 3
slujba de sfințire a Mănăstirii Putna, oficiată de mitropolitul Teoctist.

1472
căsătoria lui Ștefan cel Mare cu prințesa bizantină de Theodoro (Mangop), Maria Asanina Paleologhina, rudă a ultimului împărat bizantin, Constantin al XI-lea Paleologul.

1473
ieromonahul Nicodim, caligraful de la Putna, scrie Tetraevanghelul destinat Mănăstirii Humor, prima carte din Țările Române în care se află pictat chipul unui domn (Ștefan cel Mare).

1475, ianuarie 10
victoria de la Vaslui; scrisoarea circulară a lui Ștefan către principii creștini.

1477, decembrie 19
moare Maria de Mangop, fiind înmormântată la Mănăstirea Putna; în cinstea ei, Ștefan cel Mare poruncește confecționarea unui Acoperământ de mormânt, reprezentând primul portret brodat în mărime naturală al unei prințese din Țările Române.

1478
căsătoria lui Ștefan cu Maria Voichița, fiica lui Radu cel Frumos.

1478, noiembrie 8
Mitropolitul Teoctist I al Moldovei moare și este înmormântat la Putna.

1484
primul incendiu al Putnei; Ștefan cel Mare dăruiește Mănăstirii Putna Dvera Înălțării Domnului.

1487
încheierea păcii cu turcii și garantarea independenței Moldovei față de Poartă.

1488, mai 1
Ștefan cel Mare ferecă în argint craniul Sf. Ghenadie, așezându-l în Mănăstirea Putna.

1497, 26 octombrie (Sf. Dimitrie)
Ștefan îl înfrânge pe regele polon Ioan Albert la Codrii Cozminului.

1498
Dimitrie Ivanovici, nepotul lui Ștefan cel Mare, născut din căsătoria Elenei, fiica domnului, cu Ivan Ivanovici, fiul marelui cneaz Ivan al III-lea al Moscovei, este uns și încoronat ca mare cneaz.

1502
se încheie zidirea bisericii Înălțarea Sfintei Cruci din Volovăț, pe locul vechii biserici, de lemn, atribuită lui Dragoș vodă.

1503
Hrisovul domnesc „de întăritură și de stăpânire” pentru toate proprietățile și privilegiile acordate Mănăstirii Putna.

1504, iulie 2
Ștefan cel Mare trece la Domnul și este înmormântat în Mănăstirea Putna, ctitoria sa.

1511
Eustatie, protopsaltul de la Putna, alcătuiește un Antologhion, care conține cel mai bogat repertoriu de cântări psaltice calofonice din vremea sa.

1517, aprilie 20
moare Bogdan al III-lea Vlad, înmormântat la Mănăstirea Putna; îi succede la tron fiul său, Ștefan cel Tânăr (Ștefăniță).

1519 (aproximativ)
se prelucrează și se copiază la Mănăstirea Putna Letopisețul Țării Moldovei.

1536
un nou incendiu cuprinde Mănăstirea Putna.

1546–1547
Antonie Protopsaltul alcătuiește la Putna un manual de predare a muzicii psaltice.

1581
ritorul și scolasticul Lucaci de la Putna alcătuiește o Pravilă de canoane și legi bisericești, care conține pentru prima dată text parțial în limba română.

1653
demantelarea bisericii Mănăstirii Putna de către domnul Vasile Lupu în vederea restaurării.

1662
se sfârșește refacerea bisericii Putnei „în zilele lui Eustratie Dabija voievod”.

1670
Episcopul Teofan de Rădăuți și Huși este înmormântat în Mănăstirea Putna, metania sa, lângă zidul exterior al Sfântului Altar.

1678, 12 martie
Sf. Ilie Iorest, Mitropolitul Transilvaniei, își sfârșește zilele în Mănăstirea Putna, metania sa, fiind înmormântat lângă zidul exterior al Sfântului Altar.

1691
Ioan Sobieski, regele Poloniei, întreprinde o campanie de cotropire în Moldova, prădând și incendiind și Mănăstirea Putna.

1739
un cutremur de pământ produce avarii bisericii Mănăstirii Putna și zidurilor de incintă.

1750, noiembrie 14
fost egumen al Putnei și Episcop de Rădăuți, Iacob Putneanul devine Mitropolit al Moldovei.

1755
Mitropolitul Iacob tipărește un Bucvar, primul abecedar în limba română din Moldova.

1758
sfințirea biserici de zid a Sihăstriei Putnei de către episcopul Dositei Herescu, în vremea și cu osârdia egumenului Sila.

1759
se construiesc în incinta mănăstirii chilii și un paraclis de lemn cu hramul Sf. Apostoli Petru și Pavel; la propunerea Mitropolitului Iacob Putneanul se înființează pentru copiii satului Putna prima școală elementară rurală din Moldova atestată documentar, care funcționează fără întrerupere până în ziua de astăzi.

1778, mai 15
Mitropolitul Iacob trece la Domnul, fiind înmormântat în pridvorul bisericii Putnei.

1783
Imperiul Habsburgic, după anexarea Bucovinei, desființează toate mănăstirile și schiturile de aici – cu excepția Putnei, Suceviței și Dragomirnei –, iar din proprietățile lor funciare constituie Fondul Bisericesc Ortodox Greco-Oriental, pe care-l ia în administrare.

1850
înființarea noului cimitir al mănăstirii de către arhimandritul Artemon Bortnic.

1852–1856
reamenajarea incintei Mănăstirii Putna; se construiește noul paraclis de piatră Sf. Apostoli Petru și Pavel.

1856
autoritățile austriece din Bucovina deschid și cercetează mormintele voievodale din biserica Mănăstirii Putna.

1871, 15 august (Adormirea Maicii Domnului)
prima serbare națională de la Putna, la care participă Mihai Eminescu, Ioan Slavici, Mihail Kogălniceanu, A. D. Xenopol, Ciprian Porumbescu.

1901–1902
arhitectul austriac Karl Romstorfer restaurează biserica Mănăstirii Putna.

1904
a doua mare serbare națională de la Putna.

1905
apar volumul lui N. Iorga, Pomenirea lui Ștefan cel Mare și monografia lui Dimitrie Dan, Mănăstirea și comuna Putna.

1911
înființarea unui muzeu la Mănăstirea Putna pentru păstrarea odoarelor.

1918
unirea Bucovinei cu România; mari pelerinaje ale transilvănenilor și basarabenilor la Putna.

1920
Regele Ferdinand, regina Maria, principesa Elisabeta vizitează Mănăstirea Putna; regele ține o cuvântare la mormântul lui Ștefan cel Mare, cerând unitatea românilor din România întregită.

1925
Orest Tafrali, profesor la Universitatea din Iași, publică la Paris Le trésor byzantin et roumain du Monastère de Poutna.

1926
instalarea bustului lui Mihai Eminescu, realizat de Oscar Han, în cadrul Serbării din 8 august, patronate de ASR Principesa Ileana a României.

1940, 1–3 iulie
Mănăstirea Putna este salvată de primejdia ocupației sovietice de către maiorul Valeriu Carp, aflat cu batalionul în zona Putna.

1954
aniversarea a 450 de ani de la moartea lui Ștefan cel Mare; propuneri de canonizare în revista Patriarhiei Române.

1955–1956
ample cercetări arheologice la Mănăstirea Putna în vederea unor lucrări de restaurare.

1957
inaugurarea muzeului Mănăstirii Putna, în formă reorganizată.

1966
celebrarea pe plan mondial a 500 de ani de la fondarea Mănăstirii Putna, la recomandarea UNESCO.

1969–1970
o nouă campanie de cercetări arheologice și lucrări de restaurare la Mănăstirea Putna.

1982–1988
se desfășoară lucrările de restaurare și reconstrucție a Casei Domnești; sub temeliile ei se descoperă cinci morminte, cu oseminte ce poartă semnele sfințeniei, datate la sfârșitul secolului al XIV-lea, care întăresc convingerea existenței unei vetre sihăstrești pre-ștefaniene în acest loc.

1990, 15 mai
descoperirea moaștelor sfinților cuvioși Sila, Paisie și Natan, sub ruinele de la Sihăstria Putnei, prin eforturile și cu osârdia arhimandritului Melchisedec Velnic.

1992
Ștefan cel Mare și Daniil Sihastru sunt canonizați de Biserica Ortodoxă Română, cu zi de prăznuire 2 iulie, respectiv 18 decembrie.

2001, 22 iulie
Arhiepiscopul Victorin Ursache al românilor din America și Canada (1965–2001) este înmormântat, potrivit dorinței sale, la Mănăstirea Putna.

2004
se serbează 500 de ani de la moartea Sfântului Ștefan cel Mare, aniversare UNESCO la cererea României și a Moldovei.

2006
Zoe Dumitrescu-Bușulenga, profesor universitar și fost vicepreședinte al Academiei Române, călugărită în ultimii ani ai vieții sub numele de Benedicta, este înmormântată, potrivit dorinței sale testamentare, la Mănăstirea Putna.

2007
serbare cu prilejul a 550 de ani de la urcarea pe tron a Sfântului Ștefan cel Mare.

2010, august 15
sfințirea noii picturi a bisericii Mănăstirii Putna, începută în anul 2001. Mănăstirea primește al doilea hram, al Sfântului Voievod Ștefan cel Mare.

2011
Liga Studenților Români din Străinătate sărbătorește 140 de ani de la Serbarea de la Putna.

2014–2015
restaurarea incintei, a Casei Domnești și a chiliilor din corpul de nord, printr-un proiect din fonduri europene.

2016, 6–7 iunie
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române hotărăște canonizarea Mitropolitului Iacob Putneanul al Moldovei, cu ziua de prăznuire 15 mai, și a colaboratorilor săi, Cuvioșii Sila, Paisie și Natan, cu ziua de prăznuire 16 mai.

2016, 15 iunie
dezgroparea osemintelor Mitropolitului Iacob Putneanul din pridvorul bisericii voievodale și aflarea lor cu însemnele sfințeniei.

2016, 10 iulie
serbarea a 550 de ani de la punerea pietrei de temelie a Mănăstirii Putna; sfințirea noilor clopote ale mănăstirii. În 25 septembrie, Patriarhul Ioan al X-lea al Antiohiei slujește la mănăstire.

2017, 14 mai
proclamarea solemnă a canonizării Sfinților Putneni, Mitropolitul Iacob Putneanul și Cuvioșii Sila, Paisie și Natan.

2018
au loc numeroase activități legate de sărbătorirea a 100 de ani de la Marea Unire.

2019
sărbătorirea a 550 de ani de la sfințirea mănăstirii. Este terminată construcția Centrului Cultural „Mitropolit Iacob Putneanul”, începută în 2016.

2021
manifestările aniversare „Serbarea de la Putna – 150. Continuitatea unui ideal”, la 150 de ani de la Prima Serbare a Românilor de Pretutindeni.

2023
este terminată construcția Casei Sociale „Sfântul Ierarh Nicolae”, începută în 2021.