Funcționalitatea acestor văluri liturgice este legată de modul de separare a altarului de naos, într-o perioadă anterioară apariției și dezvoltării iconostasului de astăzi.

Dverele acopereau spațiile goale de sub icoane, prin care se circula între altar și naos, cu posibilitatea de culisare pe vergele, pentru a deschide sau închide spațiile respective. Numele lor vine din limba slavonă: „ușă”. Zavesele se așezau la partea superioară a tâmplei, pentru a acoperi spațiile goale aflate acolo. La Mănăstirea Putna se păstrează doar trei dvere brodate, două dintre ele fiind danii ale lui Ștefan cel Mare, iar una aparținând lui Bogdan al III-lea, și două zavese.

Zavesa Înălțarea Domnului la cer a fost dăruită Putnei de către Ștefan cel Mare. Planul iconografic se desfășoară pe două registre: în primul, cel superior, este înfățișat Fiul lui Dumnezeu, Iisus Hristos, în slavă, înălțându-Se de pe pământ la cer. El este însoțit de doi arhangheli – Rafail și Uriil – iar în dreapta și în stânga lor sunt brodate soarele și luna. În registrul inferior al zavesei este reprezentată Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, Fecioara Maria, împreună cu Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil. De o parte și de alta sunt Sfinții Apostoli, în două grupuri, iar pe margini câte un palmier. Deasupra chipurilor Sfinților Apostoli sunt cusute inițialele numelor lor.

Zavesa Adormirea Maicii Domnului a fost dăruită Mănăstirii Putna tot de Ștefan cel Mare. În centrul icoanei, trupul neînsuflețit al Născătoarei de Dumnezeu este așezat pe un catafalc somptuos, acoperit cu un material purpuriu, având marginea brodată. Lângă trupul Maicii Domnului este Iisus Hristos, în slavă, însoțit de patru Sfinți Arhangheli și de un serafim. Mântuitorul ține în brațe sufletul Maicii Sale, spre care privesc cu evlavie și dragoste îngerii. În jurul Maicii Sfinte, într-o atmosferă calmă, mai sunt prezenți Sfinții Apostoli și încă patru sfinți. În partea inferioară a icoanei este brodat Sfântul Arhanghel Mihail care taie cu sabia mâinile evreului Jephonie, care intenționa să răstoarne sicriul. Pe trei dintre marginile icoanei este brodată o bordură cu semipalmete.

Cândva, spre sfârșitul veacului al XV-lea, într-o zi de 13 iunie, Ștefan cel Mare a dăruit Putnei o dveră pe care a fost brodată icoana Bunei Vestiri. Compoziția este amplă și plină de semnificații. În prim-plan este înfățișată Fecioara Maria care îl primește pe Gavriil arhanghelul aducând vestea cea bună, anume voința lui Dumnezeu de a Se întrupa din pântecele ei și de a Se face om pentru mântuirea neamului omenesc din robia păcatului. Fecioara rostește cuvintele: „Iată roaba Domnului. Fie mie după cuvântul tău!” (Luca 1, 38). Ceea ce impresionează în compoziție este chipul Fecioarei, plin de o adâncă smerenie și curăție lăuntrică. Poate că acesta este cel mai frumos chip al Fecioarei Maria de pe toate broderiile de la Putna. În fundal, Duhul Sfânt care coboară în chipul unui porumbel asupra Fecioarei, umbrind-o, săvârșind taina Întrupării. De-a stânga și de-a dreapta sunt figurați David și Solomon, fiecare cu o profeție în mâini: „Zis-a Domnul, Domnului meu: [Șezi de-a dreapta Mea, până ce voi pune pe vrăjmașii Tăi așternut picioarelor Tale]” (Psalmi 109, 1) și „Înțelepciunea Și-a zidit Sieși casă” (Pilde 9, 1). Primul text vorbește despre faptul că Dumnezeu are un Fiu, egal cu Sine în slavă, pe când cea de a doua profeție are în vedere înomenirea Cuvântului lui Dumnezeu, la plinirea vremii, „casa” fiind însuși trupul omenesc pe care avea să îl ia din Fecioara Maria.

La 10 august 1500, Ștefan cel Mare face pentru necropola sa dvera Răstignirii Domnului. De-a stânga și de-a dreapta crucii, pe un fond roșu, sunt Fecioara Maria, Maria Magdalena, Ioan Apostolul, câteva femei mironosițe, sutașul Longhin, Iosif din Arimateea și Nicodim. Compoziția „impresionează prin monumentalitatea sa, prin grandoarea personajelor, prin afectivitatea lor dureroasă și reținută, exprimată cu o nobilă distincție”. Icoana transmite și un profund sentiment al sacrului, precum și o mare putere de transfigurare. În colțul din stânga, jos, este brodat Ștefan voievod, iar în fața sa, în pandant, doamna Maria. Cei doi par a participa efectiv la scena Răstignirii. Reprezentarea domnului Moldovei anume pe această icoană are, poate, semnificația unui testament, care va fi reluat și de Bogdan al III-lea pe dvera Adormirii în anul 1510.