Doar Dumnezeu cunoaște adâncurile sufletești ale fiecărui om și doar El, la Judecata Universală, va vădi ce a primit fiecare om și ce a oferit celorlalți în viața pământească. Până atunci, marile familii extinse, care sunt popoarele, simt nevoia să își afirme personalitățile exemplare. În două rânduri, Ștefan cel Mare a fost considerat întâiul între români.
1924
„Săptămâna muncii intelectuale și artistice” a fost o revistă săptămânală, apărută la București, sub redacția lui Camil Petrescu, între 5 ianuarie și 15 martie 1924.
În câteva numere, revista a publicat un formular de vot și a mediatizat o anchetă pentru a vedea răspunsurile cititorilor cu privire la marile personalități ale românilor. La întrebarea referitoare la cea mai mare personalitate a neamului românesc din trecut, răspunsurile au fost: 1. Ștefan cel Mare; 2. Alexandru Ioan Cuza; 3. Tudor Vladimirescu.
2007
În 2007, Televiziunea Română a realizat, pe un format de la BBC, campania de emisiuni „Mari români”. După consultarea populară, au fost alese 100 de personalități, iar primele 10 au intrat în finală, realizându-se câte un documentar despre fiecare și având loc dezbateri între susținătorii acestora.
Cei care au dorit au putut să voteze prin mai multe modalități, în primul rând prin telefon, fix și mobil, și online, pe cine consideră drept „cel mai mare român”.
Pe primele trei locuri au fost: 1. Ștefan cel Mare (77.493 voturi); 2. Carol I (52.474 voturi); 3. Mihai Eminescu (50.640 voturi).
Două declarații arată starea sufletească a celor care au făcut parte din „echipa” Sfântului Ștefan.
„Cele 7–8 săptămâni cât am lucrat la documentarul despre Ștefan cel Mare și Sfânt au fost pentru mine ca un drum inițiatic. Am reușit să descopăr suficient de multe ca să realizez cât de bogat este subiectul și cât de puțin știm despre el. Dincolo de sursa noastră istorică majoră de documentare – scrierile profesorului Ștefan Gorovei –, am simțit la un moment dat că spiritul lui Ștefan cel Mare și Sfânt este undeva cu noi. O serie de întâmplări, oameni, fapte ne conduceau într-un mod tainic spre esența lucrurilor. Am avut revelații, iluminări. Și asta la modul cel mai concret. Călugării Mănăstirii Putna au fost trup și suflet alături de mine și de echipa cu care am lucrat, la modul cel mai discret și cel mai esențial în același timp. Filmul despre Ștefan cel Mare și Sfânt a fost difuzat pe 14 septembrie, ziua Înălțării Sfintei Cruci. Este sărbătoarea căreia Ștefan cel Mare îi acorda cea mai mare prețuire. Nimic nu e întâmplător.” (Alexandru Maftei, regizorul documentarului despre Ștefan cel Mare)
„Acum sunt foarte fericit. Îi mulțumesc lui Ștefan.” (Actorul Vlad Craioveanu, naratorul documentarului)
În urma acestei emisiuni, dorind a arăta cinstirea Sfântului Ștefan cel Mare de-a lungul istoriei, la inițiativa profesorilor Ștefan S. Gorovei și Maria Magdalena Székely, Centrul de Cercetare și Documentare „Ștefan cel Mare” al Mănăstirii Putna a început să publice seriile de cărți Cuvinte despre Ștefan cel Mare, în care sunt redate discursuri și sărbători publice din ultimii 300 de ani.