Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Calinic, în perioada 20‒24 august 2023 a avut loc ediția a XVII-a a simpozionului organizat de Fundația „Credință și Creație. Acad. Zoe Dumitrescu-Bușulenga – Monahia Benedicta”, care a reunit profesori, cercetători, scriitori, arhitecți, artiști, clerici, oameni de cultură, ale căror comunicări s-au încadrat în tema propusă − „Orizontul culturii române. Formare și atitudine”.
În deschiderea colocviului, acad. Ștefan Afloroaei a vorbit despre relația dintre înțelegere și credință, ce nu se află într-o disjuncție exclusivă, ci se conjugă profund și firesc, întrucât omul trăiește în dinamica unui orizont marcat de ambele coordonate. În continuare, prof. Mihai Șleahtițchi a realizat o analiză a spiritului creativ al românilor, din perspectiva a două coordonate distincte, cea de profunzime, respectiv cea de suprafață, menționând că românii au un potențial ridicat de creativitate, nu însă și de manifestare exterioară. Despre intelectualitatea bucovineană și rolul acesteia în păstrarea identității naționale, dar și în trasarea direcțiilor de modernizare a Principatele Române, insistând asupra rolului lui I.Gh. Sbiera, a vorbit acad. Alexandrina Cernov. Iar acad. Ion Pop a ținut o prelegere despre tendințele actuale în poezia românească.
Interpretări filosofice, teologice sau literare ale operelor scriitorilor români se regăsesc în comunicări precum cea a prof. Virgil Ciomoș, care a realizat o paralelă între Lucian Blaga și Martin Heidegger, ca filosofi reprezentativi pentru gândirea est-, respectiv vest-europeană. Prof. Lucia Cifor s-a referit la valențele de interpretare ale operei eminesciene inspirate din tradiția patristică, iar Cristina Paladian a vorbit despre particularitățile metricii în poezia eminesciană, corelând numeroasele aspecte tehnice cu stările și temele pe care poetul intenționează să le dezvolte și să le transmită. Pr. Ioan Pintea a dedicat prelegerea sa prozatorului Mateiu Caragiale și ediției bibliofilice a romanului său Craii de Curte-Veche; prof. Maria Șleahtițchi a evidențiat prietenia literară dintre doi autori consacrați, aflați de o parte și de cealaltă a Prutului: basarabeanul Pavel Boțu, respectiv munteanul Nichita Stănescu, iar scriitorul Adrian G. Romila a ținut o prelegere despre Radu Tudoran, cel care, prin romanele sale, a reușit să găsească o formulă de a eluda și critica un regim totalitar, dar și de a-și refula dorința avidă de a călători. Prezentarea pr. Mihail Daniliuc a fost dedicată scriitorului Mihail Sadoveanu, modului în care evlavia pentru valorile creștine și viața monahală i-a modelat o mare parte dintre operele sale. Prof. Ioan-Alexandru Tofan a vorbit despre amestecul dintre stilul iluminist și cel tradițional, reflectate în conținutul romanului Răgazurile lui Filotheos, aparținând domnitorului fanariot Nicolae Mavrocordat, iar comunicarea prof. Eugen Munteanu, prilejuită de împlinirea a 350 de ani de la moartea lui Dimitrie Cantemir, a fost dedicată lucrării Descriptio Moldaviae, elaborată de Cantemir la cererea Academiei din Berlin, în care este descrisă Moldova într-o manieră exhaustivă.
Referindu-se la formare și atitudine, cercetătorul George Neagoe a abordat subiectul digitalizării literaturii academice și tendinței actuale din mediul academic de publicare a articolelor în reviste internaționale de renume, ce generează o adevărată competiție. Protos. Gherasim Soca a vorbit despre diaspora românească și formulele prin care se propagă cultura și spiritualitatea dincolo de granițe, un model de succes fiind considerat proiectul Școlii Junimea Română din Montreal. Iar conf. Cristian Moisuc s-a referit la „modelul René Descartes expatriat”, un reper pentru diaspora românească. Experiența trăită în călătoria misionară din SUA a fost relatată de scriitorul Adrian Alui Gheorghe, care a făcut parte din delegația condusă de părintele stareț Melchisedec Velnic, în mai 2023. Regizoarea Cristina Chirvasie a prezentat un film axat pe lumea contemporană și pericolul dezrădăcinării asociat acesteia, Viața second-hand sau lipsa de identitate.
O secțiune importantă a fost dedicată artelor: prof. Dan Mohanu a vorbit despre modul în care a fost înțeles conceptul de restaurare în spațiul românesc, iar arh. Alexandru Beldiman a prezentat unul dintre cele mai grandioase proiecte pe care le-a coordonat, cel al restaurării Ansamblului vinicol AVINCIS-Dobrușa; Cristina Cojocaru s-a referit la principalele faze ale evoluției școlii românești de pictură bisericească din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea; criticul de artă Ioana Beldiman a dedicat prezentarea gravorului Gabriel Popescu, unul dintre primii români formați în cadrul Școlii de Arte Frumoase de la Paris, iar comunicarea prof. Adrian-Silvan Ionescu a fost dedicată corneciului bucovinean, recipient confecționat din lemn, corn sau metal pentru păstrarea pulberii de arme. Adrian Muraru a analizat, succint, Imnul Heruvic, care datează din secolul al VI-lea, ca element liturgic, în spațiul românesc, cântarea fiind menționată pentru prima dată în Liturghierul lui Coresi.
În cadrul acestei ediții, a avut loc o masă rotundă dedicată pictorului Paul Gherasim, fondatorul Grupului Prolog, la care au avut intervenții: Constantin Flondor, Horea Paștina, Oliv Mircea, Doina Mândru, pr. Ioan Bizău, Dacian Andoni, Constantin Ritivoiu, arh. Marius Pandele.
La finalul Colocviului, părintele stareț Melchisedec Velnic a mulțumit pentru comunicările prezentate, subliniind importanța existenței unui mediu de discuții și reamintind datoria tuturor celor prezenți de a se jertfi pentru păstrarea memoriei Maicii Benedicta, prin promovarea activității desfășurate în slujba culturii române.