În perioada 30 august–3 septembrie 2023, Centrul de Cercetare și Documentare „Ștefan cel Mare” al Mănăstirii Putna a organizat a XXIX-a ediție a simpozionului internațional de istorie Colocviile Putnei. Lucrările desfășurate cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, au fost deschise de arhim. Melchisedec Velnic, starețul Mănăstirii Putna.
Colocviul s-a deschis cu vernisajul expoziției dedicate Cuviosului Eustatie Protopsaltul și Școlii muzicale de la Putna, în care a fost evidențiată contribuția marelui protopsalt la răspândirea cântărilor psaltice și unele aspecte legate de antologhioanele acestuia, prezentarea fiind însoțită de vizionarea unui film realizat de Trinitas TV despre Cuviosul Eustatie Protopsaltul. De altfel, una dintre secțiunile Colocviului a fost dedicată Școlii muzicale de la Putna, cu lucrări ale unor cercetători români și străini, precum și ale unor monahi ai mănăstirii, care au descoperit unele cântări bisericești sau au reușit să rezolve problema atribuirii lor, au oferit date biografice despre unii protopsalții, dar au prezentat și rolul unor cercetători devotați în punerea în valoare a tezaurului muzical putnean.
Ca la fiecare ediție, un număr însemnat de comunicări au adus informații noi referitoare la domnia lui Ștefan cel Mare și istoria Mănăstirii Putna. Cercetările au vizat atât activitatea diplomatică a voievodului Moldovei, reflectată în documente din arhive străine, cât și probleme controversate din viața acestuia. Lucrările dedicate istoriei Mănăstirii Putna au folosit informații oferite de prima condică de oaspeți a acesteia sau de tezaurul mănăstirii, de documente din arhivă pentru mai buna cunoaștere a vieții de mănăstire în timpul starețului Paisie Prelipcean (1941–1947), precum și de arhiva Secțiunii pentru Bucovina a Comisiunii Monumentelor Istorice. Alte cercetări au adus o înțelegere a relației dintre arhierie și starea monahală în gândirea episcopilor Moldovei și a raportului între slujire și ascultare în Biserică, pornind de la cazul mitropolitului Iacob Putneanul. Serbările de la Putna din 1871, 1904 și cea „uitată” din 1919 au fost subiect al unor prezentări care au analizat articole din presa vremii sau elemente ale Steagului femeilor române moldovene din Iași.
Aspecte de istorie medievală se regăsesc în comunicări referitoare la armamentul otomanilor folosit la asediul asupra cetății Mangop sau la relațiile moldo-ungare, în intervalul 1470–1475. Alte prezentări au adus contribuții la istoria bisericilor și mănăstirilor din Moldova, precum cea din Războieni, Bistrița sau Solca, în urma analizei unor inscripții sau pomelnice. Despre manuscrise sau cărți vechi, precum cele ale lui Gavriil Uric de la Mănăstirea Neamț, Mitropolitului Dosoftei sau Dimitrie Cantemir, și informațiile oferite de acestea au prezentat cercetători consacrați în acest domeniu.
Una dintre secțiunile colocviului a cuprins comunicări dedicate Mănăstirii Voroneț, cu prilejul împlinirii a 535 de ani de la zidirea acesteia. Acestea s-au referit fie la relația simbolică dintre ctitor și sfinții de hram, fie la descoperirea unor morminte ce pot oferi informații noi despre dregători donatori, sau aspecte necunoscute sau mai puțin cunoscute legate de starea economică și patrimoniul mănăstirii sau despre ctitori și binefăcători mireni din veacurile al XVII-lea și al XVIII-lea. Pomelnice, inventare, manuscrise inedite sau cunoscute, precum Psaltirea slavo-română de la Voroneț, oferă informații prețioase despre istoria lăcașului de cult. De asemenea, iconografia și sursele textuale ale sfinților reprezentați, ca și analiza compoziției pigmenților din frescele exterioare folosind spectroscopia Raman se regăsesc ca teme abordate în alte prezentări. Domnul Ștefan S. Gorovei, în comunicarea Voroneț. Întrebări și răspunsuri, a ridicat însă problema realizării unei cercetări istorice referitoare nu doar la picturile, care dau numai o parte din valoarea moștenirii sale, ci și la viața oamenilor care au ales să trăiască între zidurile ei, la ctitorii mari și mici, dăruitorii și binefăcătorii mănăstirii, la relațiile cu alte așezăminte monahale, la modul cum era condusă și egumenii acesteia, un bun exemplu fiind experiența lucrului la istoria Mănăstirii Putna.
Lucrările de istoria artei au reprezentat o prezență obișnuită a colocviului, referitoare fie la pictura de iconostas și icoane de hram, fie la broderie sau chivote.
În cadrul Colocviului au fost prezentate ultimele publicații editate de Mănăstirea Putna: albumul Tezaurul Mănăstirii Putna. 1871, Eminescu și serbările Putnei, volumul Refugiul. 1940−1945 (vol. 4 din colecția „Destin bucovinean”), Cuviosul Eustatie Protopsaltul și Școala muzicală de la Putna. Studii și articole (vol. 1) și revista „Cuvinte către tineri”, nr. XVI (2023).
La finalul Colocviului, părintele stareț arhim. Melchisedec Velnic a rostit un cuvânt de încheiere și de mulțumire, invitându-i pe toți participanții să exprime impresii, gânduri și propuneri pentru cercetări viitoare.
A XXIX-a ediție a Colocviilor Putnei s-a încheiat cu o excursie de studii la mănăstirile Bogdana, „Sf. Ilie” Șcheia și Voroneț.