Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, Centrul de Cercetare și Documentare „Ștefan cel Mare” al Mănăstirii Putna a continuat să organizeze simpozionul de istorie „Colocviile Putnei”. Ultimele două ediții s-au desfășurat atât fizic, cât și online, prin intermediul platformei Zoom, lucrările fiind coordonate din Sala de conferințe a Centrului Cultural „Mitropolit Iacob Putneanul” de la Mănăstirea Putna.
A XXVII-a ediție a Colocviilor s-a desfășurat în perioada 21–23 iulie 2022 și a reunit cercetători din București, Iași, Cluj, Chișinău, dar și din Grecia, Ucraina, Serbia și Slovacia. Ediția a inclus și o secțiune de muzicologie. Menționăm câteva dintre comunicările prezentate.
Florin Marinescu și Nikolaos Mertzimekis, în comunicarea Daruri ale domnului Moldovei Ștefan cel Mare și ale domnului muntean Radu către unele mănăstiri din nordul Greciei, au adus în atenție un disc liturgic dăruit de Ștefan cel Mare Mănăstirii Grigoriu din Muntele Athos, ajuns la Mănăstirea Sf. Dionisie de Olimp, precum și un disc liturgic oferit de Radu cel Mare, domnul Țării Românești, la Mănăstirea Dvora.
Maria Magdalena Székely a prezentat Informații noi despre campania regelui Ioan Albert în Moldova (1497), în special despre artileria de care dispunea armata polonă, iar Ștefan S. Gorovei a clarificat chestiunea cronologiei adoptate în Moldova până la domnia lui Ion Vodă cel Cumplit (1572–1574), în comunicarea Începutul anului în Moldova lui Ștefan cel Mare și Tetraevanghelele lui Teodor Mărișescul.
Mai multe comunicări au tratat diverse chestiuni legate de frescele mănăstirilor moldovenești, iar la secțiunea de muzicologie au prezentat comunicări cercetători din Ucraina, Serbia, Slovacia, România și Grecia.
A treia zi a cuprins comunicări legate de perioada ștefaniană, dar mai ales de istoria mănăstirilor moldovenești de-a lungul secolelor XVII–XX, cum ar fi: Mihai-Bogdan Atanasiu, Ctitori ai Mănăstirii Sfântul Onufrie din veacul al XVIII-lea. Note prosopografice; Mihai Gicoveanu, Patrimoniul funciar al Mănăstirii Solca; Olimpia Mitric, Despre boli și îngrijirea sănătății în obștea Mănăstirii Sucevița (1785–1900).
În cadrul Colocviilor a fost prezentat volumul „Ștefan cel Mare și moldovenii din vremea sa”, alcătuit de arheologul Adrian Andrei Rusu, și au fost lansate Analele Putnei nr. XVI, 2020, 2; XVII, 2021, 1 și XVII, 2021, 2. De asemenea, a fost prezentat albumul omagial „Ștefan cel Mare în icoană și altar”, dedicat împlinirii a 30 de ani de la canonizarea domnului Moldovei, iar protosinghelul Elefterie Ionesie a adus date despre cercetările arheologice de la Mănăstirea Solca, ctitorie a lui Ștefan Tomșa al II-lea, redeschisă la inițiativa Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților.
Cea de-a XXVIII-a ediție Colocviilor Putnei s-a desfășurat în 23 februarie 2023 și a debutat cu prezentarea a două publicații: Lucian-Valeriu Lefter a vorbit despre Boieri ai Moldovei, înainte și în vremea lui Ștefan cel Mare, iar monahul Alexie Cojocaru a prezentat ultimul număr al revistei Analele Putnei, XVIII, 2022, 1. Prezentăm câteva dintre comunicările care au urmat.
Maria Magdalena Székely a prezentat comunicarea Din nou despre însemnele doamnei Maria Asanina Paleologhina. O abordare istoriografică (II), iar Andrei Pogăciaș a prezentat un studiu inedit despre reconstituirea echipamentului purtat și a armamentului folosit de oștenii Măriei Sale: Armata Măriei Sale. Încercare de reconstituire grafică a soldaților lui Ștefan cel Mare.
Cercetătoarea kieveană Evghenia Ignatenko a prezentat lucrarea The Works of Evstatie, the Precentor of Putna, in Ukrainian and Belarusian Musical Manuscripts despre unele manuscrise ale lui Eustatie Protopsaltul prezente în colecțiile unor biserici din Ucraina și Belarus.
Eduard Rusu, în Instrumentele muzicale din pictura bisericii „Învierea Domnului” a Mănăstirii Sucevița, a arătat cum pictura Mănăstirii Sucevița constituie o bună sursă de informare despre aspecte ale trecutului nostru muzical.
Comunicarea protos. Timotei Tiron de la Mănăstirea Putna, Parohia Putna în secolul al XIX-lea, a prezentat câteva aspecte referitoare la parohia Putna, cunoscute din documente de arhivă, iar ultima comunicare a colocviului, arhim. Dosoftei Dijmărescu și monah Alexie Cojocaru, Mănăstirea Putna în perioada starețului Demostene Tebeica (1952–1956). Documente din arhiva mănăstirii, a adus completări la istoria locașului în timpul stăreției lui Demostene Tebeica, o perioadă de instabilitate ce corespunde instaurării regimului comunist.