Care sunt valorile care vă călăuzesc în viață și cum le-ați dobândit?
Cred că cea mai importantă valoare în viață este bunul simț. Educația din familie nu poate fi înlocuită de nicio formă de învățământ, oricât de mult ne-ar plăcea să credem asta.
Părinții mei sunt oameni modești, tata a fost profesor, mama contabilă. Tot ce sunt azi le datorez lor și mă rog să îi am cât mai mult timp alături.
Am crescut înconjurată de cărți… și asta datorită lor.
De ce ați ales să fiți magistrat?
Am fost avocat 6 ani. În momentul în care nu m-am mai regăsit în avocatură, am decis să devin magistrat, convinsă fiind că acesta îmi este drumul. Decizia a fost luată în urma unor „aprige” conversații cu Dumnezeu.
Ce înseamnă demnitatea?
Să stau drept în fața oamenilor, să fac totul în așa fel încât să nu îmi fie niciodată rușine de mine.
Dar a fi credincios?
Este totul. Este esența. Dar credința adevărată, cea mai intimă formă de relație, fără a o afișa ostentativ. Ești tu și Dumnezeu.
Ce moment din istoria românilor vă este la suflet în mod special?
Nu am un astfel de moment. Dar ce mă răscolește mereu este perioada comunistă și ororile la care au fost supuși oamenii, pentru simpla „vină” de a fi creștini sau intelectuali.
Ce înseamnă a fi român?
Nu cred că apartenența la un popor este definitorie pentru evoluția unui om. Prea des generalizăm și aruncăm tarele istorice în cârca întregului popor, dar, în același timp, facem prea mult caz de mândria de a fi român.
În numele unor principii precum toleranța, drepturile minorităților, vocea și atitudinea specific românești sunt catalogate drept demodate și chiar nocive.
Cred că mai deranjantă este atitudinea împotriva creștinismului. De asemenea, în contextul globalizării, patriotismul a devenit, din păcate, o noțiune lipsită de conținut, care atrage doar ironii și zâmbete condescendente, în realitate fiind cheia supraviețuirii unei nații.
Se face apel la justiție pentru a produce mutații în codul moral (căsătoriile homosexuale și drepturile care decurg de aici, de exemplu). Cum vedeți aceasta?
Se ajunge aici pentru că scala de valori este inversată. Principiile morale sunt considerate demodate și se tinde la anihilarea lor, în numele unei pretinse libertăți, care nu are nicio legătură cu democrația reală.
Sunt în pericol libertatea religioasă și cea de conștiință în condițiile în care se impun vaccinarea obligatorie sau anumite restricții ale comportamentului religios în spațiul public?
Nu cred că vaccinarea obligatorie are vreo legătură cu libertatea de conștiință. Din perspectiva mea – copil vaccinat fiind, pentru că așa erau vremurile –, aici trebuie ascultați medicii și nu alte persoane.
În ceea ce privește restricționarea libertății religioase, este o mare și ireparabilă greșeală, atâta timp cât exercitarea acestui drept nu aduce atingere altor drepturi fundamentale.
În numele unor principii de sănătate publică insuficient argumentate, s-a adoptat legea educației sexuale de la vârste mici.
Este o mare greșeală, în opinia mea, vârsta la care se dorește începerea acestor cursuri. Dar o astfel de educație este imperios necesară la adolescenți, în condițiile invaziei de pornografie infantilă, de infracțiuni sexuale asupra minorilor, de pervertire a conștiințelor copiilor.
Ce ar putea face românii pentru a-și apăra mai bine drepturile și identitatea?
Să citească. Să pună accent pe educație. Să învețe să asculte. Să fie mai atenți la cel de lângă și un pic mai smeriți. Să fie atenți la ce aleg.
Un sfat pentru adolescenții de azi cu privire la implicarea în viața societății.
Să nu stea deoparte niciodată. Să învețe să fie demni și corecți. Să întrebe. Să fie curioși și să caute tot timpul modele în cei care au reușit doar prin forțe proprii și prin muncă.