background

Ierom. Anania V.

Comemorarea românilor uciși la Fântâna Albă

Ierom. Anania V.

Comemorarea românilor uciși la Fântâna Albă

Monumentul de la Fântâna Albă, 1 aprilie 2017.
Monumentul de la Fântâna Albă, 1 aprilie 2017.
 

 

În 2017, comemorarea victimelor de la Fântâna Albă, Lunca și a altor români care au murit pentru dorința de a trăi liberi și demni a avut loc sâmbătă, 1 aprilie, pe locul masacrului, la Fântâna Albă, Ucraina, și duminică, 2 aprilie, la Mănăstirea Putna, la troița ridicată în memoria lor.

Pe 1 aprilie 1941, la Fântâna Albă au fost masacrați circa 3.000 de români care voiau să treacă în patria mamă, după ce nordul Bucovinei fusese răpit de către URSS în urma Pactului Ribbentrop – Molotov.

La comemorarea de la Fântâna Albă au participat foarte mulți români din nordul Bucovinei, din satele de unde au plecat în 1941 strămoșii lor spre România. Unii dintre ei erau înveșmântați în port popular românesc. A venit, ca și în anii trecuți, un grup de 40 de elevi, din satul Carapciu, însoțiți de profesorul Ion Tovarnițchi. Bunicul profesorului Ion Tovarnițchi a fost rănit aici în urmă cu 76 ani, iar apoi a fost deportat în Munții Ural, de unde nu s-a mai întors. Alături de aceștia au venit frați din România, Doamna Eleonora Moldovan, Consulul General al României la Cernăuți, Ministrul Consilier Ionel Ivan, alți oficiali români și ucraineni.

Consulul General Eleonora Moldovan, Fântâna Albă, 1 aprilie 2017.
Consulul General Eleonora Moldovan, Fântâna Albă, 1 aprilie 2017.
 

 

Slujba parastasului a fost săvârșită de către arhimandritul Melchisedec Velnic, Starețul Mănăstirii Putna, protoiereul Vasile Covalciuc, protopop de Storojineț, împreună cu mai mulți preoți din zonă. Manifestările s-au încheiat cu un program de cântece, la care au participat și elevi ai liceului „Ion Nistor” din Vicovu de Sus, România.

Duminică, 2 aprilie, începând cu ora 13, a avut loc comemorarea românilor căzuți la Fântâna Albă și a românilor victime ale totalitarismului sovietic la troița ridicată în memoria lor la Mănăstirea Putna de către Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, în colaborare cu Stăreția Mănăstirii Putna. Alături de părinții mănăstirii și de credincioșii aflați la mănăstire, au participat și delegați din partea Consiliului Județean Suceava, ai Bibliotecii Județene din Suceava, ai Muzeului de Istorie din Suceava și ai Poliției de Frontieră.

După slujba de pomenire a urmat programul de cântec și poezie, deosebit de mișcător, al elevilor vicoveni pregătiți de către profesorul de religie Vasile Schipor. La încheierea recitalului, o elevă a citit una dintre mărturiile supraviețuitorilor, emoția covârșind pe toți cei de față.

Troița în memoria românilor căzuți la Fântâna Albă și a românilor victime ale totalitarismului sovietic de la Mănăstirea Putna, 2 aprilie 2017.
Troița în memoria românilor căzuți la Fântâna Albă și a românilor victime ale totalitarismului sovietic de la Mănăstirea Putna, 2 aprilie 2017.
 

 

În încheiere, Părintele Stareț Melchisedec a vorbit despre refacerea spațiului unde s-a desfășurat comemorarea, de pe aleea de intrare în mănăstire. Având în vedere dorința din ce în ce mai mare a românilor de a avea un loc unde acești eroi să poată fi cinstiți și, pentru că Fântâna Albă este greu accesibilă, fiind dincolo de graniță, în Ucraina, acest spațiu de la intrarea în Mănăstirea Putna va fi reamenajat ca Portal Memorial Golgota Neamului – „Fântâna Albă”.

Proiectul Portalului Memorial Golgota Neamului – „Fântâna Albă”.
Proiectul Portalului Memorial Golgota Neamului – „Fântâna Albă”.
 

 

Noul ansamblu, sculptat în piatră de Podeni și de Vratza, va cuprinde o poartă monumentală, o troiță, spații pentru depunerea de flori și aprinderea de lumânări, inscripții despre Masacrul de la Fântâna Albă, o listă cu numele celor căzuți și o cișmea, simbol al vieții care izvorăște din jertfa lor.



Articol din revista
Cuvinte către tineri, nr. X/2017