Comunitatea românească din Cernăuți trece prin clipe dificile, cauzate mai ales de conflictul nemilos din estul Ucrainei. Sunt tineri români care au fost înrolați în armată, în bază legală, dar mai sunt și tineri care își fac studiile la școlile și universitățile din Cernăuți. Din păcate, numărul de școli cu predare în limba română este în descreștere, părinții deseori își dau copiii la clasele și școlile cu limba de predare ucraineană, considerând limba ucraineană una cu perspective. În același timp, angajarea în câmpul muncii necesită cunoașterea limbii ucrainene. De aici rezultă, în mod logic, că identitatea națională căpătă o dimensiune secundară, în comparație cu avalanșa de evenimente economice și sociale. Acțiunea mai multor factori laolaltă actualizează problema păstrării identității naționale.
Din păcate, începe să se simtă o ruptură între tinerii din Cernăuți și cei din România. Mare mi-a fost mirarea când unii liceeni din sudul Bucovinei m-au întrebat cu mirare: „Mai sunt și români în Ucraina?” O problemă în plus sunt barierele de ordin economic. Piața și globalizarea înghit identitatea, fără de care – să recunoaștem – tinerii români își vor uita rădăcinile.
Dar, totuși, pot fi evidențiate unele sclipiri ale luptei pentru păstrarea identității naționale românești la Cernăuți. Nucleul studențimii românești la Cernăuți continuă să fie Catedra de Filologie Română și Clasică din cadrul Universității Naționale din capitala Bucovinei istorice. Din când în când, studenții de acolo mai organizează câte un cenaclu, care apoi dispare și din nou reînvie – acțiuni sporadice, dar care au, totuși, loc. Recent, în timpul unei întâlniri a Secretarului de Stat al Departamentului Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, domnul Sebastian Hotca, cu studenții români din Cernăuți, s-a constatat că tinerii au nevoie de literatură în limba română, că vor să cunoască și mai mult România, solicitând să fie inaugurate proiecte pentru tinerii din Nordul Bucovinei prin care ar putea descoperi mai ușor Țara Mamă.
De fapt, tinerii de la Universitatea Națională din Cernăuți, dar și de la alte instituții de învățământ (Gimnaziul nr. 6 și Școala nr. 10 din Cernăuți, cu limba de predare română) constituie nucleul colaboratorilor Ligii Tineretului Român „Junimea” din regiunea Cernăuți – o organizație neguvernamentală care își propune să promoveze valorile culturale românești în mijlocul tineretului. De menționat că membrii ligii amintite au creat, cu sprijinul Guvernului Român, un portal de știri în limba română – „BucPress.eu” – pentru satisfacerea unei necesități informaționale și culturale moderne a românilor din Ucraina, anume funcționarea, cu acces liber și transparent, a unui portal independent de știri. Membrii ligii respective au participat și la o serie de proiecte europene privind combaterea traficului de ființe umane, campanii informaționale antidrog și altele.
Din păcate, acțiunile asociațiilor românești din Cernăuți nu au un caracter de masă, deci – sociologic vorbind – în mare parte viața culturală românească se află la nivelul academic, noile generații de români integrându-se tot mai mult în societatea mai largă.
O mare problemă în acest context este faptul că tinerii români, după absolvirea școlilor medii în limba română, sunt nevoiți să-și facă studiile superioare în limba ucraineană. De aici apare și ideea că limba română nu are nicio perspectivă. Accesul tinerilor din Ucraina la învățământul superior din România este unul limitat, iar în cazul absolvirii unei universități românești, tinerii din Cernăuți preferă să rămână în România.
Problema respectivă este conștientizată de liderii comunității românești din Cernăuți, care au solicitat guvernatorului regiunii Cernăuți, Oleksandr Fișciuk, să se deschidă la Universitatea din Cernăuți o Facultate cu predarea tuturor disciplinelor școlare în limba română. Este vorba despre o Facultate Pedagogică, la care studenții români și-ar putea face studiile în limba maternă. Propunerea respectivă este examinată în cancelariile de la Kiev, însă unele persoane din conducerea universității cernăuțene deja și-au exprimat nemulțumirea față de o astfel de „inovație”.
În cadrul aceleiași întâlniri, liderii asociațiilor culturale românești din Cernăuți (Editura „Alexandru cel Bun”, Societatea Scriitorilor Români din Cernăuți, Fundația Culturală de Binefacere „Casa Limbii Române”, Centrul Bucovinean de Artă pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Românești și altele) au cerut domnului Fișciuk să contribuie la organizarea de cursuri de perfecționare pentru profesorii din școlile românești, la toate disciplinele școlare, în limba română. În acest scop, se dorește să fie invitați specialiști din România și Republica Moldova, să se introducă cursul de traducere a terminologiei româno-ucrainene și ucraineano-române, să se alcătuiască și să se editeze dicționare terminologice bilingve pe domenii.
Merită menționat faptul că tinerii din Cernăuți au la dispoziție, de ceva timp, o bibliotecă de carte românească – „Glasul Bucovinei” –, care se află în centrul orașului. În cel mai scurt timp, pe fosta stradă Domnească, în inima Cernăuțiului, va funcționa o librărie românească particulară, finanțată de sectorul privat, a cărei apariție demonstrează faptul că, umăr la umăr, pot fi atinse unele scopuri frumoase.
În acest context, este important ca instituțiile pentru cultură românească din Cernăuți să nu rămână „forme fără fond”. Din acest punct de vedere, asociațiile național-culturale românești din zona Cernăuțiului trebuie să ia serios în considerare necesitatea unei revizuiri a relațiilor cu tinerii și a atitudinii față de ei. Noile provocări ale globalizării, informatizării și comercializării vieții culturale necesită alte viziuni și alte metode de păstrare și de dezvoltare a identității românești din afara României. Sperăm că noile realități sociale vor reprezenta un impuls pentru o nouă fază a renașterii identitare românești din Cernăuți.