background

Monah Ambrozie G.

Ortodoxia și lumea digitală

Monah Ambrozie G.

Ortodoxia și lumea digitală

„Mijloacele Digitale și Pastorația Ortodoxă”, Atena, 7-9 mai 2015..
„Mijloacele Digitale și Pastorația Ortodoxă”, Atena, 7-9 mai 2015.
 

 

În perioada 7-9 mai 2015, sub Înaltul patronaj al Sanctității Sale, Patriarhul Ecumenic Bartolomeu și cu binecuvântarea tuturor Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe autocefale, s-a desfășurat la Atena prima conferință internațională ,,Mijloacele Digitale și Pastorația Ortodoxă”. Au luat parte 75 de vorbitori din 21 de țări.

Inițiativa organizării acestei conferințe a aparținut Institutului „Sfântul Maxim Grecul”, prin website-ul pemptousia.com, în cooperare cu portalurile myocn.net, al Adunării Episcopilor Canonici din SUA, și bogoslov.ru, al Departamentului pentru Educație Religioasă al Patriarhiei Moscovei.

Conferința și-a propus să evalueze și să reflecteze asupra felului cum se face în prezent pastorația ortodoxă în lumea digitală și să inițieze coordonarea eforturilor tuturor celor implicați în acest tip de pastorație pentru a propovădui mai eficient Evanghelia și valorile Tradiției Ortodoxe utilizatorilor de internet și tuturor oamenilor de bună-credință.

Bernard le Caro, Pr. Jivko Panev, Prof. Jean-Claude Larchet.
Bernard le Caro, Pr. Jivko Panev, Prof. Jean-Claude Larchet.
 

 

O mare deschidere spre acest tip de pastorație, specific timpurilor în care trăim, au arătat-o participanții din SUA și, mai articulat, cei din Rusia. Aceștia au scos în evidență că internetul este pentru timpurile noastre ceea ce era piața publică în timpul Apostolilor (cf. F. Ap. 17, 17) și că nu ar trebui să ne fie frică de internet, ci să-l aducem în slujba misiunii noastre. Alți participanți și-au arătat rezervele față de cât de potrivit este acest tip de pastorație pentru duhul ortodox. Aceasta în condițiile în care „duhul internetului” este unul al al imediatului, al superficialității, de multe ori al măștilor, al promovării de sine, al unei realități și identități virtuale, de multe ori false, al relațiilor pe orizontală și nu pe verticală.

Au fost prezentate multe inițiative digitale ortodoxe de succes, printre care: portalul myocn.net, cu 7 milioane de accesări pe săptămână, motorul de căutare ortodox „Rubliov”, pravmir.ru – cel mai popular site ortodox din Rusia, cu 3 milioane de accesări pe zi. Redactorul-șef al acestuia din urmă, Dr. Anna Danilova, a subliniat că de mare importanță este prezentarea experiențelor de viață, care atrag și folosesc pe cititori.

Pe de altă parte, toți participanții au subliniat faptul că pastorația în lumea digitală nu trebuie și nici nu poate să înlocuiască contactul personal, nemijlocit, palpabil cu viața Bisericii, cu Sfintele Taine, cu duhovnicul.

Un alt aspect abordat de vorbitori a fost felul în care ar trebui să fie alcătuite și administrate site-urile ortodoxe. Reputatul profesor Jean-Claude Larchet a criticat folosirea pseudonimelor pe forum-uri sau blog-uri. Ascunși în spatele unui pseudonim, contributorii eludează limitele impuse în mod normal de viața în societate, de regulile de bună-cuviință sau de felul cum cineva este perceput de ceilalți și dezvoltă un fel de personalitate dublă, schizofrenică. Astfel este facilitată pătrunderea în ceea ce scriu a unor patimi precum: mândria, slava deșartă, judecarea altora, agresiunea de orice formă, lipsa de respect, disprețul. „A fi creștin înseamnă să fii o persoană nu un personaj, să ai un chip nu o mască. A fi creștin înseamnă a avea un nume”, cel primit la botez și cel pe care îl rostește preotul de fiecare dată când ne împărtășim cu Sfintele Taine. Profesorul Larchet a concluzionat: „Mi se pare nu numai folositor, ci și necesar din punct de vedere duhovnicesc ca toate forum-urile și blog-urile ortodoxe să adopte un cod etic care cere tuturor participanților să se exprime cu identitatea lor reală”. În continuarea acestei idei, domnul Bernard le Caro, din Franța, a propus ca toate site-urile autentic ortodoxe să aibă o certificare în acest sens și a îndemnat la responsabilitate.

„Mijloacele Digitale și Pastorația Ortodoxă”, Atena, 7-9 mai 2015.
„Mijloacele Digitale și Pastorația Ortodoxă”, Atena, 7-9 mai 2015.
 

 

O prezență oarecum surprinzătoare la această conferință a fost cea a monahilor. Părintele Arhimandrit Gabriel Vuckovic, starețul Mănăstirii Lepavina din Serbia, a fost unul dintre participanții cei mai categorici în susținerea folosirii tuturor mijloacelor digitale pentru a putea ajunge la oameni și a-i ajuta. Dacă la început, când a fost numit stareț, biserica mănăstirii era goală, după ce a început pastorația în lumea digitală biserica s-a umplut, mulți tineri venind la mănăstire ca să asculte Cuvântul lui Dumnezeu și să se împărtășească cu Sfintele Taine.

Maica Theoktisti, de la mănăstirea Cinstitului Înaintemergător din Anatoli, Grecia, a povestit despre cum o tânără din America, căutând pe internet cuvintele: „alimentație organică, Grecia, engleză” a dat peste site-ul mănăstirii lor, apoi a vizitat mănăstirea, s-a convertit la Ortodoxie, a devenit monahie și după puțini ani a adormit întru Domnul cu lacrimi în ochi de fericire și recunoștință că a ajuns la Adevăr. Dând acest exemplu despre cum tehnologia poate ajuta la mântuirea sufletelor, sfinția sa a îndemnat la folosirea „constructivă, nu exclusivă” a mijloacelor digitale.

Mănăstirea Putna a fost și ea prezentă la această conferință, prezentând ethos-ul mănăstirii și prezența ei în lumea digitală. Deși deschisă spre folosirea mijloacelor digitale în pastorație pentru a ajunge la oameni, viziunea mănăstirii este aceea că pastorația digitală ar trebui făcută cu binecuvântare, cu consfătuire și în duhul Sfinților Părinți. De asemenea, ea ar trebui să fie vie, organică, să transmită ceva autentic ortodox.

La sfârșitul conferinței, văzând multitudinea de oportunități pe care le oferă folosirea atentă și cumpătată a lui, mulți dintre cei care au manifestat scepticism în privința folosirii internetului pentru misiune și-au revizuit părerile. Toți participanții au lăudat inițiativa organizatorilor și au îndemnat la continuarea acestui tip de inițiative, astfel încât discursul ortodox din zilele noastre să-și afle locul pe care îl merită în dialogul public.



Articol din revista
Cuvinte către tineri, nr. VIII/2015