În perioada 4–7 septembrie 2013, istoria cu protagoniștii dar și cu cercetătorii ei s-au aflat la rang de cinste la Mănăstirile Putna și Moldovița, cu prilejul celei de a XIV-a ediții a simpozionului internațional Colocviile Putnei.
În deschiderea Colocviului a fost evocată personalitatea renumitului bizantinolog Dumitru Nastase, trecut de curând la Domnul. Domnul Florin Marinescu, cercetător la Institutul de Studii Neo-Grecești din Atena, l-a caracterizat ca pe un mare susținător al ideii imperiale în Țările Române și cercetător al rolului Țărilor Române în ajutorarea Ortodoxiei aflate sub jugul otoman, concluzionând: „A scris puțin în comparație cu câte știa, într-o epocă în care mulți scriu mai mult decât citesc și publică mai mult decât scriu…” Dumitru Nastase, a spus profesorul Petronel Zahariuc, avea darul de a topi diferențele de cultură, de educație și de vârstă, făcându-te să te simți cât se poate de firesc, de apropiat și de bine dispus în compania sa.
Petru Rareș
Domnii Florin Marinescu și Nikolaos Mertzimekis au semnalat o inscripție în marmură de la Mănăstirea Zografu din Sfântul Munte Athos, care atestă dăruirea de către Petru Rareș a unei mori de apă pentru un metoc al acestei mănăstiri.
Domnul Petronel Zahariuc a furnizat date importante despre Mănăstirea Probota, ctitorie și necropolă a lui Petru Rareș, inclusiv despre momentul când Petru Rareș, la sfatul lui Grigorie Roșca, egumenul Probotei și mitropolitul de mai târziu al Moldovei, a înlocuit Putna, ca necropolă a familiei sale, cu Probota.
Despre unul dintre cei mai apropiați sfetnici ai lui Petru Rareș, vistiernicul Mateiaș, a furnizat date inedite tânărul cercetător Ioan Augustin Guriță, care a descoperit o copie după tabloul votiv, între timp dispărut, al bisericii mănăstirii Coșula, ctitorită la anul 1535 de vistiernic.
Codrii Cosminului
Comunicarea domnului Liviu Pilat a adus clarificări în legătură cu încheierea armistițiului dintre moldoveni și poloni în octombrie 1497, după ce regele polon Ioan Albert invadase Moldova și asediase Suceava timp de trei săptămâni, „zi și noapte”. Citând surse polone și ungare, profesorul ieșean a arătat că regele Ungariei, Vladislav Jagello – fratele regelui polon – a trimis o oaste de aproximativ 12.000 de ostași, sub comanda voievodului Transilvaniei, Bartolomeu Dragffi, în sprijinul lui Ștefan cel Mare și, apoi, un sol, în persoana cehului Waclaw Čič – mareșal al curții regale a Boemiei –, la Ioan Albert, cerându-i acestuia din urmă, pe un ton ultimativ, să se retragă din Moldova. Ioan Albert a fost nevoit să încheie armistițiul și să se retragă, pe drumul de întoarcere având loc celebra, și tragica pentru poloni, bătălie din Codrii Cosminului.
Putna
Doamna Maria Magdalena Székely, folosindu-se de documentele epocii și de pomelnicul Mănăstirii Putna, a adus argumente în sprijinul ipotezei că reconstrucția bisericii Mănăstirii Putna din al șaselea deceniu al secolului al XVII-lea a fost inițiată de obștea mănăstirii, cu girul domnitorilor, obștea reușind să strângă suma necesară cu ajutorul a diferiți donatori mai mici și să finalizeze lucrările în timpul domnitorului Eustratie Dabija (1661).
Monahul Iustin Taban a reînviat perioada 1948–1960 din istoria Mănăstirii Putna, prin intermediul însemnărilor din Cartea de Oaspeți. Printre cei care au ținut să lase câteva însemnări în urma vizitării mănăstirii în acele vremuri s-au numărat inclusiv oficialități ale regimului comunist care erau nevoite să constate că obiectele din muzeul mănăstirii vorbeau despre gloriosul nostru trecut.
Printre alte contribuții ale acestei ediții mai menționăm datarea la 27 iulie 1466 a primei danii a lui Ștefan cel Mare către Mănăstirea Hilandar din Sfântul Munte Athos, de către cercetătorul Radu Păun, și demontarea de către domnul Andrei Pippidi a unei afirmații, pusă în circuitul istoric de un tânăr cercetător doritor de senzațional, precum că Ahmed Pașa, beilerbegul Anatoliei în anul 1491, ar fi fost un fiu turcit al lui Ștefan cel Mare. Personajul în cauză era, de fapt, fiul ducelui Ștefan din Herțegovina.
Aniversare
Înaltpreasfințitul Arhiepiscop Pimen a ținut să fie prezent în mijlocul „obștii istoricilor” la sfârșitul lucrărilor pentru a-l sărbători pe istoricul Ștefan S. Gorovei, cu prilejul împlinirii frumoasei vârste de 65 de ani. Alături de Arhipăstorul Sucevei i-au mai adresat cuvinte de felicitare domnul Petronel Zahariuc, decanul Facultății de Istorie din Iași, fost elev al său, domnul Ivan Biliarsky de la Institutul de Istorie al Academiei Bulgare de Științe, profesorii Ștefan Andreescu, Marius Diaconescu și Florin Marinescu. Înaltpreasfințitul Pimen i-a dăruit din partea celor prezenți un buchet de trandafiri albi, pe care, după terminarea festivității, profesorul l-a depus în chip simbolic pe mormântul lui Ștefan cel Mare, ale cărui fapte le-a cercetat întreaga viață, cu devotament și responsabilitate.
Gazda Colocviilor, părintele stareț arhimandritul Melchisedec Velnic, i-a mulțumit personal domnului profesor Ștefan Gorovei pentru toată strădania sa depusă pe tărâmul cunoașterii adevărului istoric, în special cel legat de epoca lui Ștefan cel Mare și de Mănăstirea Putna, subliniind că fără colaborarea din ultimul deceniu, mare parte din producțiile editoriale ale Mănăstirii Putna și ale Centrului de Cercetare și Documentare „Ștefan cel Mare” nu ar fi fost posibile.