Despre Ștefan cel Mare s-a spus că a trăit din și pentru credință, că și-a avut inima întotdeauna înălțată spre cele de sus. Pe lângă amintirea celor 36 de acțiuni militare încheiate cu 34 de victorii, ne-au rămas numeroase biserici și mănăstiri. Însă Ștefan cel Mare și-a continuat șirul ctitoriilor și după trecerea sa la cele veșnice. Astăzi, peste 25 de lăcașuri sfinte au fost închinate pomenirii sale, unele dintre acestea fiind ridicate în cele mai îndepărtate locuri ale lumii.
Astfel, unele biserici au fost înălțate în străinătate, acolo unde un mare număr de români își câștigă existența. La Oshawa (Canada), Arbucies (Spania), Saint Petersburg – Tampa, Florida (USA), Praga și Paris, icoana Sfântului Ștefan ocrotește comunitățile românești. În biserici, Liturghia se săvârșește în limba română, iar tradițiile se păstrează cu scumpătate. În capitala Franței, românii au înființat Centrul cultural „Ștefan cel Mare”, și tot aici există un cor al copiilor care se implică în viața liturgică a comunității. Uneori, personalitatea și domnia lui Ștefan cel Mare sunt evocate prin punerea în scenă a unor piese cu caracter istoric, cu artiști amatori selectați tot din rândul comunității. În Cehia, slujbele românești sunt săvârșite într-o mică biserică de lemn de la jumătatea veacului al XVII-lea; în biserică, alături de icoanele care înfățișează pe sfinții mari ai Bisericii Universale, au fost așezate și icoane cu sfinți români.
În România există mai multe mănăstiri închinate Sfântului Voievod. Cea mai cunoscută este Putna, mănăstirea care a primit trupul neînsuflețit al marelui domn, în iulie 1504. Cu ocazia sfințirii noii picturi, la 15 august 2010, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a hotărât, împreună cu Înaltpreasfințitul Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, ca aici să se cinstească al doilea hram, Sfântul Voievod Ștefan cel Mare. Hotărârea a fost scrisă pe un tomos care se păstrează astăzi alături de hotărârea sinodală din anul 1992, prin care domnul Moldovei a fost trecut în rândul sfinților.
Mănăstirea Dobrești (Arhiepiscopia Timișoarei), înființată la 9 iulie 2003, îl are ca ocrotitor pe Sfântul Voievod Ștefan cel Mare. Tot astfel, paraclisul mănăstirii din Feleac, județul Cluj, și mănăstirea de lângă satul Cerdac – Slănic Moldova, înființată în anul 2000. Același hram îl are și mănăstirea Toflea, în Arhiepiscopia Dunării de Jos, unul dintre cele mai vechi așezăminte monahale din județul Galați. Mănăstirea a fost înființată de Toflea cel Bătrân, la sfârșitul secolului al XVI-lea sau la începutul celui următor. Înainte de anul 1859, așezământul a căzut în ruină, iar la reînființare, în data de 29 iunie 2002, a primit hramurile Sfinții Trei Ierarhi și Sfântul Voievod Ștefan cel Mare. O altă mănăstire închinată Sfântului Ștefan se află în localitatea Codăești, județul Vaslui, înființată în anul 1993. De asemenea, o mănăstire închinată Sfântului Domn a fost reactivată la Vad, pe locul unei vechi vetre monahale, în zona fostei biserici episcopale. În Basarabia, Mănăstirea „Marta și Maria” – raionul Căușeni are un paraclis închinat domnului Moldovei; biserica a fost construită din lemn și este o copie la scară redusă a bisericii Mănăstirii Putna. La 28 august 1993, pe muntele Ceahlău, la cota 1.850 de metri, a fost sfințită biserica mănăstirii de aici, cu hramurile Schimbarea la Față și Sfântul Voievod Ștefan cel Mare. Lăcașul a fost construit integral din lemn.
Dintre bisericile închinate domnului Moldovei, în localitatea Ștefan cel Mare, județul Neamț, biserica cu același nume a început să fie construită în anul 2006. „Imaginea Sfântului Ștefan, purtător al ctitoriilor sale și al Sfintei Cruci, ne duce cu gândul la Sfântul Împărat Constantin, purtătorul de cruce în biruințe” – spune preotul Ștefan Zaharia. „La Podul Înalt, Sfântul Ștefan a pornit lupta cu numele lui Dumnezeu pe buze și cu inima jertfită unei biruințe în numele crucii. A biruit în numele divinității, nearogându-și niciun merit. Gândirea sa militară și înțelepciunea au fost binecuvântate de rugăciune. Întocmai cu Sfântul Împărat Constantin, Ștefan cel Mare, Athleta Christi, ne aduce bucurie duhovnicească și îndemn puternic pentru grija mântuirii sufletești.”
Hramul bisericii din comuna Ștefan cel Mare, județul Călărași, este închinat tot acestui voievod. O biserică cu același hram este în construcție la Galați; o alta, în Iași, unde lucrările au pornit la 15 iunie 2006. O frumoasă biserică din lemn a fost ridicată în incinta Inspectoratului Județean al Poliției de Frontieră din Maramureș, în localitatea Sighetu Marmației, sfințită la 2 iulie 2009. Pridvorul sculptat este cel mai înalt din Maramureș (41 de metri) iar intrarea în biserică se face printr-o poartă din lemn sculptată, tot în stil maramureșean. „Am vrut să facem ceva pentru sufletul nostru și al familiilor noastre, pentru toți locuitorii municipiului nostru, precum și pentru toți cei care vor să ne treacă pragul pentru un moment de reculegere și rugăciune”– a declarat, la sfințire, șeful IJPF Maramureș. O altă biserică cu hramul Ștefan cel Mare este în construcție în orașul Vicovul de Sus, județul Suceava. De asemenea, în orașul Lipcani, Basarabia, paraclisul Penitenciarului nr. 2 are același hram.
O altă biserică cu hramul Ștefan cel Mare a fost ridicată în curtea Unității Militare din Rădăuți. Sfințirea a avut loc la data de 17 septembrie 1997 și a fost săvârșită de către Preafericitul Daniel, la acea vreme Mitropolit al Moldovei, împreună cu Înaltpreasfințitul Arhiepiscop Pimen.
Încă o biserică cu hramul Sfântului Voievod Ștefan a fost construită în orașul Roman. Lucrările au început în anul 2003, din inițiativa Preasfințitului Ioachim Băcăuanul. La hramul bisericii, 2 iulie 2013, ierarhul a numit pe fiecare credincios prezent „urmaș al lui Ștefan cel Mare”, adăugând: „Și la acea vreme timpurile erau grele, ca și în aceste timpuri tulburi pe care le trăim. Și atunci erau popoare care căutau să ne dezrădăcineze credința și neamul. Și acum suntem chemați să ne mărturisim dreapta credință, când din toate părțile vin tot felul de săgeți sub forma unor învățături mincinoase, unor învățături străine de Evanghelia lui Hristos. Vă îndemn să răspundeți, astăzi, și de fiecare dată, chemării Bisericii, să fiți oștenii Voievodului Ștefan. Înarmați cu arma crucii și cu scutul rugăciunii să străjuim hotarele spiritualității neamului nostru românesc”.
În anul 2009, în cartierul Drumul Taberei din București a luat ființă parohia „Sfântul Voievod Ștefan cel Mare”. În ziua hramului din anul 2010, Preasfințitul Varlaam Ploieșteanul, după Sfânta Liturghie, a adresat câteva cuvinte celor prezenți: „Este foarte important pentru dumneavoastră, care sunteți enoriașii acestei noi parohii din București, să cunoașteți viața acestui sfânt. Așa cum el, pe pământ, prin propriile sale forțe omenești, dar și prin multa inspirație de la Dumnezeu, a apărat poporul și a apărat credința dreptmăritoare, cu atât mai mult acum, când se află în ceruri, în preajma tronului Preasfintei Treimi, el poate și mai mult cu rugăciunile sale să apere poporul dreptcredincios și să apere credința acestuia. De aceea, sunteți o parohie fericită, pentru că aveți ca hram și ocrotitor un sfânt mare, un sfânt puternic, un sfânt recunoscut veacuri de-a rândul de creștini și de necreștini, de prieteni și de neprieteni, ca fiind un om al lui Dumnezeu”.
*
Act patriarhal
Luând aminte că, fiind trecut în rândul sfinților, ctitorul acestei mănăstiri a devenit Sfântul Voievod Ștefan cel Mare,
Ținând seama că mormântul Sfântului Voievod Ștefan cel Mare este loc de pelerinaj și închinare și simbol al unității naționale bisericești,
Constatând că, de la canonizarea sa în anul 1992 până acum, sărbătoarea pomenirii Sfântului Voievod Ștefan cel Mare la 2 iulie adună mulți credincioși la Mănăstirea Putna, care cu multă evlavie vin să se închine la mormântul lui și văzând că biserica unde se află mormântul său a fost împodobită cu o frumoasă pictură, realizată în tehnica fresco, după o perioadă de aproape 350 de ani de când nu mai era pictată, ca urmare a rezidirii ei din temelii de către domnitorii Vasile Lupu și Gheorghe Ștefan,
Astăzi, 15 august 2010, cu prilejul hramului istoric al mănăstirii, Praznicul Adormirii Maicii Domnului, în conglăsuire cu Înaltpreasfințitul Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, Chiriarhul locului,
Decidem:
De acum înainte, Sărbătoarea pomenirii Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, 2 iulie în fiecare an, devine al doilea hram al acestei Sfinte Mănăstiri, spre slava lui Dumnezeu, cinstirea Sfântului Voievod ctitor al acestei mănăstiri și bucuria credincioșilor pelerini din România și din afara granițelor ei.
Această hotărâre se va aduce la cunoștința clerului și credincioșilor din Sfânta Arhiepiscopie a Sucevei și Rădăuților, precum și clerului și credincioșilor de pe cuprinsul întregii Patriarhii Române.