Iată-ne, prin harul lui Dumnezeu, în această noapte sfântă și mântuitoare a Învierii Domnului nostru Iisus Hristos. Am ascultat cu câteva minute în urmă cuvântul Sfântului Ioan Gură de Aur la praznicul acesta minunat al Paștilor. Am luat cu toții „lumină din lumină”, ne-am bucurat, cu mic și mare, înlăuntrul nostru, de această taină mare a mântuirii neamului nostru, de mântuire a omenirii, de bucurie, de pace, de împlinire a noastră întru Dumnezeu.
Mulți dintre creștinii noștri s-au pregătit pentru a întâmpina praznicul acesta minunat al Învierii. Nu este sărbătoare mai aleasă, nu este prăznuire mai sfântă, mai bogată ca aceasta. De aceea gândul nostru se îndreaptă către dumneavoastră, toți cei care ne auziți, ca în această noapte sfântă și mântuitoare să cugetăm mai mult la viața noastră, la cât ne sălășluim și ne odihnim noi în Dumnezeu și cum Îl primim noi pe Dumnezeu în viața noastră.
Cuvântul adresat de către Arhipăstorul nostru, Înaltpreasfințitul Arhiepiscop Pimen, în această noapte a făcut referire la Taina Sfintei Spovedanii, la Taina Sfintei Împărtășanii, la comuniunea noastră cu Hristos, la cum petrecem noi, la viața noastră, la Europa aceasta care trebuie să rămână creștină, la Europa care trebuie să susțină valorile morale și duhovnicești. Imoralitatea nu trebuie să aibă loc în viața noastră, păcatul trebuie înlăturat, căci pentru aceasta S-a întrupat, pentru aceasta a propovăduit, pentru aceasta a pătimit, pentru aceasta a înviat Domnul Iisus Hristos. Pentru aceasta Dumnezeu ne-a dăruit viața, pentru a fi curată și demnă, nu pentru a o petrece în păcat și fărădelege.
Scopul vieții noastre nu este altul decât acela de a-L preamări pe Dumnezeu prin faptă și prin cuvânt. Pentru aceasta ne-am botezat, pentru aceasta ne botezăm copiii în Numele Preasfintei Treimi, pentru aceasta punem nume creștine, nume de sfinți, pruncilor noștri, pentru aceasta ne rugăm în biserică și ne împărtășim de Sfintele Taine ale lui Hristos. Pentru praznicul acesta și pentru înnoirea noastră ținem miercurile, vinerile și posturile de peste an, apoi dacă am păcătuit cu ceva alergăm la duhovnic, ne spovedim și primim Sfânta Împărtășanie, cu binecuvântarea lui.
Fiecare dintre noi trebuie să se silească să se unească cu Hristos Cel tainic, prin Sfânta Împărtășanie, prin Sfânta Euharistie, căci fără de Hristos nu putem să facem nimic. El ne-a spus asta și ne-a lăsat nouă Testament. El ne-a promis că este cu noi până la sfârșitul veacurilor. El a întemeiat o Împărăție care nu este din lumea aceasta. Nimeni să nu se considere disprețuit de Dumnezeu, nici cel bolnav, nici cel necredincios. Nici cel care s-a născut cu o neputință trupească, nici acela să nu se descurajeze. Și cu el are Dumnezeu o îndrumare, un scop anume în această viață. Fiecare dintre noi a fost zidit după chipul Lui și suntem datori să ajungem la asemănarea cu El, asemănarea cu Hristos, Dumnezeul nostru.
Din toate ispitele, necazurile, încercările, nimic nu ne va scoate decât credința cea statornică în Dumnezeul nostru, în Mântuitorul nostru, în Sfintele Evanghelii, în Biserică, în Sfintele Taine, în tot ce ne-a lăsat sfântul nostru Mântuitor înviat din morți.
Pe lângă credința puternică pe care trebuie să o avem, să avem și rugăciunea. Dar rugăciune nu putem să avem fără de dragoste, iar dragoste cu adevărat ziditoare nu putem să avem fără suferință, fără încercări, fără smerita cugetare și fără ascultarea de duhovnic. Acestea merg împreună, dragii mei, și fără aceste virtuți nu putem să vedem fața lui Dumnezeu, nu putem să pășim în Împărăția lui Dumnezeu, nu putem să vedem viața cea veșnică, nu putem să cunoaștem cămara, casa, locul pentru care Hristos S-a jertfit. Să ne aflăm în gândul și în lucrarea lui Dumnezeu și fiecare dintre noi să se străduiască să fie cât mai plăcut lui Dumnezeu.
În încheiere, vă îndemn la rugăciune mai multă, căci rugăciunea va salva omenirea, ea este nădejdea și încrederea noastră în mai bine. Oricât de loviți am fi, oricâți s-ar ridica împotriva neamului nostru și a credinței ortodoxe, oricât de batjocoriți, oricât de umiliți am fi, dacă vom avea credință și rugăciune multă, fierbinte, care să izvorască din această credință, nimeni nu ne va putea clinti de pe aceste locuri.
Facă Bunul Dumnezeu ca noaptea aceasta mântuitoare a Sfintelor Paști, a Învierii Domnului nostru Iisus Hristos, să ne fie nouă tuturor prilej de nădejde, de mântuire. Nimeni să nu disprețuiască cuvintele Bisericii, nimeni să nu disprețuiască cuvintele Evangheliei.
Spuneți rugăciunea lui Iisus; este scurtă, bogată și plină de putere duhovnicească. Să ne ajute Bunul Dumnezeu ca, înnoiți pe piatra credinței, să ne ducem crucea vieții, încredințați fiind că Dumnezeu ne poartă de grijă, atâta timp cât și noi Îl avem pe El în sufletul nostru.
Să-L păstrăm pe Dumnezeu în interiorul nostru, să știm să serbăm frumos, creștinește, duhovnicește aceste zile. Să nu-L alungăm pe Dumnezeu prin beție și destrăbălări sau prin alte nelegiuiri – prin certuri, prin ură, prin câte și mai câte. Să știm să iertăm toate pentru Înviere. Așa să ne ajute Dumnezeu pe toți. Amin. Hristos a înviat!