Unul dintre cele mai admirate obiecte din Muzeul mănăstirii este o replică după spada Sfântului Ștefan cel Mare aflată în Sala armelor a Muzeului Topkapı din Istanbul, Turcia.

Spada originală este lungă de circa 125 cm, are lama dreaptă, două tăișuri, vârf ascuțit și mâner pentru două mâini, înfășurat în sârmă de argint aurit și având garda dreaptă.

Cel mai probabil, originalul a ajuns în posesia sultanilor turci nu în timpul Sfântului Ștefan, ci atunci când, în vremea lui Petru Rareș, sultanul Soliman Magnificul a luat tot tezaurul Moldovei.

Mai multe persoane, fundații particulare și instituții ale statului român au propus de-a lungul vremii, însă fără sorți de izbândă, readucerea în țară a acestei piese.

Demersurile au fost reluate în contextul pregătirilor pentru marea sărbătoare din 2004: împlinirea a cinci veacuri de la trecerea în lumea drepților a domnului Moldovei. Întrucât arma în discuție aparține patrimoniului cultural al Turciei – neputând fi, deci, cedată în versiunea originală –, s-a ajuns la o soluție acceptabilă pentru ambele părți. Spada a fost adusă spre expunere la Muzeul Național de Artă al României, în perioada 10–30 iulie 2004, după care s-a întors în vitrina ei stanbuliotă.

România a primit în schimb o copie fidelă, cu lama cu 10 cm mai scurtă decât originalul, executată de bijutierul armean Kirkor Buyuktasciyan la comanda Ministerului turc al Culturii și a Muzeului Topkapı.

Cu toate că este doar o replică, puterea ei simbolică este uriașă, dată de personalitatea marelui voievod, care a pus Moldova pe temelii durabile până astăzi prin numeroase războaie.