Suntem tineri cu potențial și dorim să punem în lucru acest potențial. Ne dorim să facem o schimbare în bine în comunitatea noastră, în țara în care trăim. Ceea ce ne apropie și ne unește sunt valorile: iubirea de cultură, de țară, de tradiții și de obiceiuri, credința, munca. Ne propunem și luptăm să fim oameni buni în domeniul nostru de specialitate și să îi ajutăm pe cei din jurul nostru ca împreună să facem performanță. Suntem pasionați de poezie, muzică și artă. Ne place sportul, vrem să vizităm, căutăm mereu să fim informați, să cunoaștem. Încercăm să fim activi atât pe plan profesional, cât și pe plan familial și în societate. Cercetându-ne pe noi și nevoile noastre ca și tineri, am descoperit organizația Liga studenților din Cluj – cadru ideal pentru a găsi răspuns sau măcar indicii cu privire la căutările noastre. Dar nu oricum, ci după o rețetă care nu dă greș: raportând tot ceea ce facem la Dumnezeu!
Liga este a tuturor tinerilor
Ne dăm întâlnire – constant cam 35–40 de tineri – în fiecare miercuri și primim cu drag pe oricine. Suntem foarte deschiși, nu avem limitări sau probe. Nu insistăm și nici nu încercăm să impresionăm. Tinerii care vin la noi rămân dacă se regăsesc, dacă se identifică cu firescul nostru. Începem întâlnirea cu Paraclisul Maicii Domnului, rostit sau cântat pe notație psaltică. De când facem aceasta, organizația noastră a devenit mult mai numeroasă, la fel și activitățile pe care le facem. Noi suntem la început, cam de un an și jumătate ne întâlnim, dar am făcut lucruri la care nici nu îndrăzneam să gândim și de aceea ne place să spunem că Dumnezeu ne-a întâlnit, Maica Domnului ne adună și Sfinții Brâncoveni ne coordonează evenimentele.
După Paraclis, structura întâlnirii diferă de la săptămână la săptămână: câteodată avem un invitat special, cum ar fi un psihoterapeut care ține workshop-uri precum gestionarea emoțiilor în public speaking sau organizăm grupuri de discuții pe teme precum relațiile de cuplu. Alteori facem anumite jocuri care să ne ajute să lucrăm într-o echipă, să colaborăm cu ceilalți, să problematizăm și să ne eficientizăm timpul, să găsim soluții și să rămânem optimiști. Majoritatea dintre noi fiind studenți, cele mai multe activități sau proiecte în care suntem implicați presupun lucrul în echipă. Mai mult, examenele orale, susținerea lucrărilor, dezbaterile presupun curaj și stăpânirea emoțiilor în fața celorlalți. De aceea, este important exercițiul în Ligă, deoarece, acumulând ceva experiență, chiar printr-o simplă simulare în fața prietenilor din Ligă, devine mai puțin apăsătoare și îngrijorătoare experiența din mediul exterior. Încurajarea din partea prietenilor în stângăciile noastre ne oferă încredere și stăpânire de sine.
Poți fi și tu „Vocea Ligii”!
La întâlnirile noastre vizionăm uneori filme, documentare sau scurtmetraje. De curând, o membră a lansat în avanpremieră la Ligă scurtmetrajul regizat de ea ca temă de licență, o autobiografie a experienței ei la Mănăstirea Oașa. Cam la fiecare întâlnire ne-am obișnuit să prezentăm și să recomandăm o carte pe care am citit-o. Prin aceasta, încercăm să ne cultivăm pasiunea pentru literatură și să ne ambiționăm reciproc să citim mai mult. Cum procedăm? Unul dintre noi vine în față cu cartea citită și vorbește despre conținut într-o manieră cât mai atractivă, ca să stârnească curiozitatea celorlalți. Mai mult, o pune la dispoziția celorlalți. Și astfel, încet, încet se umple și biblioteca din sediul organizației. Foarte des, la întâlnirile noastre avem și un moment artistic. Am încercat să ne cunoaștem mai bine prin talentele și pasiunile pe care le avem, de aceea, fiecare este încurajat să împărtășească dragostea lui de cântec, de poezie sau de teatru. Și ne-am dat seama că ne relaxează astfel de momente și ne binedispun. Chiar am pus în scenă câteva episoade din emisiunea „Vocea Ligii” („Vocea României” – varianta adaptată sau updatată), cu juriu, cu prezentatori, cu pauze publicitare și știri de ultima oră. Ca la carte.
Provocarea: hai să facem o schimbare!
Suntem foarte activi și ne place să experimentăm lucruri noi, dar căutăm mereu să ne încadrăm în bugetul studentului. Astfel, ieșim să facem sport împreună: mergem cu bicicletele, la alergat sau în drumeții pe munte. Iarna organizăm ieșiri la schi pe pârtiile din Munții Șureanu. Cazarea și masa sunt asigurate de Mănăstirea Oașa. Anul acesta, cam la fiecare ieșire ne-am adunat de peste tot din țară, mai bine de 100 de tineri; sâmbăta era ziua de pârtie – cu schiurile sau snowboard-ul în picioare, iar duminică era zi de Liturghie – cu opinci în picioare și costum popular!
Din dorința de a face cât mai mult pentru comunitate, am colaborat cu alte organizații studențești la o acțiune de ecologizare în cadrul campusului studențesc Hașdeu, organizată de Universitatea Babeș Bolyai din Cluj-Napoca. Am lucrat pe 2 direcții: curățarea unei anumite zone circulată zilnic de către studenți, care arăta destul de rău, fiind plină de pietre, buruieni, lăstari și gunoaie și plantarea de puieți în jurul căminelor studențești. Ne-a prins foarte bine această activitate (lăsând la o parte bătăturile și febra musculară). Ne propunem să desfășurăm bianual asemenea acțiuni de ecologizare, următoarea fiind în toamna lui 2016.
Taberele de la Oașa
Excursiile, work-shopurile și taberele de la Mănăstirea Oașa din Munții Șureanu și de la Metocul din Găbud sunt evenimentele cele mai așteptate de către noi, cărora le acordăm prioritate în planificarea vacanței sau weekend-urilor. Acestea au scop atât educativ, cât și spiritual. Lucrarea cu tinerii de aici este imensă și mai mult decât bine-venită, este necesară. Părinții de la mănăstire se dedică întru totul și ne oferă, pe lângă cele materiale (cazare, masă, drumeții) și cele spirituale (sfaturi, timp, conferințe, invitați speciali). Tot ceea ce au și știu împărtășesc cu noi. De obicei, taberele au dată fixă și o temă anume, pentru abordarea căreia sunt invitați oameni importanți, atât din mediul cultural, cât și bisericesc.
Cu drag de folclor și etnografie
Unii dintre noi avem în comun pasiunea pentru tradițiile și obiceiurile vechi. Astfel, am inițiat un Atelier de etnografie și folclor, în cadrul căruia ne propunem să studiem mai aprofundat particularitățile zonelor etnografice ale țării. Un prim eveniment a fost Concertul de colinde vechi de Sfântul Nicolae, realizat împreună cu Asociația Studenților Creștini Ortodocși din Cluj. În cea mai mare sală de evenimente din Cluj a răsunat bucuria colindelor, entuziasmul colindătorilor și aplauzele spectatorilor (peste o mie, media de vârstă fiind între 30–35 de ani). Am reușit o reiterare a obiceiului vechi de colindat: cu toată recuzita – steag de colindat, colac, gazde, porturi populare autentice, orații, mișcare scenică. Ceata Ligii a fost cea mai numeroasă – peste 50 de colindători voioși! Am colindat și căminele studențești, campusul, strada Piezișa, plină de pub-uri și baruri studențești, în porturi populare. Mirarea celorlalți nu a fost mică, unii chiar alăturându-ni-se. Am mers cu colinda și la Administrația Universității și, împreună cu ASCOR-ul, prin spitale.
Următorul nostru proiect este Reconstituirea obiceiului vechi al nunții. Prilejul ni l-au oferit doi dintre tinerii din organizație, care se vor căsători în octombrie și vor ca nunta lor să fie după datina străbună. Provocarea este mare: mireasa este din Moldova și mirele din Bihor, deci vom avea mult de cercetat și de studiat pentru a înțelege particularitățile celor două zone etnografice, ca apoi să le putem reconstitui cât mai fidel.
Voluntariat cu copiii de la Oncologie
Doritori să ne implicăm, să ajutăm și să dăruim din ceea ce avem: timp, zâmbete, lucruri, unul dintre noi a venit cu propunerea de a ne implica la centrele de copii. Așa am ajuns să mergem regulat la Spitalul de Oncologie, secția infantilă, împreună cu cei de la ASCOR. Aici sunt între 20–30 de copii prezenți constant. Unii stau o săptămână, alții 2 luni sau mai mult, depinde de stadiul bolii, dacă funcționează tratamentul sau dacă avansează cancerul. Toți sunt însoțiți de părinți sau alte rude care vin de departe și fac sacrificii extraordinare ca să le fie alături.
Noi obișnuim să mergem cam de 2 ori pe săptămână, după-masa, în grup restrâns de maxim 5 persoane, căci doar atât ne este permis. Am observat că cea mai mare nevoie, atât a copiilor, cât și a părinților, este relaționarea, stabilirea unei legături între părinți, copii și persoane care nu sunt bolnave. Copiii se bucură nu atât de pachetele pe care le aducem, cât de grija, atenția și iubirea pe care le-o purtăm, de faptul că nu îi uităm și nu îi abandonăm în suferința lor. La început, copiii nu prea discutau între ei. Venind cu inițiativa ,,Hai să ne jucăm împreună!” i-am câștigat și pe ei, efectul văzându-se de la o săptămână la alta – luau ei inițiativa de a se juca împreună, cel care știa mai multe jocuri îi învăța și pe alții, începeau să se formeze prietenii. Dintr-o dată, spitalul nu mai arăta așa deprimant și înfricoșător, ci semăna cu un loc mai vesel, cu o grădiniță. Cel mai impresionant este că relațiile de prietenie dintre copii dau un imbold și reprezintă un model și pentru părinți, care au început să fie solidari cu durerea celuilalt.
Tu ce îți dorești de Crăciun?
Unii dintre acești copii au vârste fragede. Când am început să mergem la Spital am cunoscut o fetiță care își sărbătorise prima zi de naștere, prima ei aniversare, sub tratament și perfuzii, pe un pat de spital. A murit câteva luni mai târziu.
De Crăciun, ne-am pregătit și noi mai mult, încercând să îi bucurăm pe copilași. După ce Moș Crăciun a împărțit darurile, un băiat a venit la noi și ne-a spus: ,,Pot să te rog ceva? Poți să-mi faci o poză cu Moșul și să o lași mamei? Căci la Crăciunul viitor nu cred că o să mai ajung, dar vreau să aibă mama o poză cu mine și cu Moș Crăciun.”
Gând de viitor
Timpul și energia investite în activitățile și relațiile cu cei din Ligă ne-au îmbogățit enorm. Ne-au ajutat să corectăm anumite lucruri la noi înșine, care se cereau corectate. Ne-au îmbunătățit relaționarea cu ceilalți, am devenit mai deschiși și am învățat să facem sacrificii mult mai ușor. Acum dăruim din ceea ce avem mai mult celorlalți decât păstrăm pentru noi și suntem mult mai împăcați cu lucrul acesta! Nu avem o muncă ușoară: ne luptăm continuu să nu cedăm, să nu abandonăm, căci dezamăgirile și epuizarea le resimțim mereu. Trebuie continuu să ne lucrăm pe noi înșine.
Ne propunem să organizăm constant conferințe prin care să aducem în fața tinerilor oameni valoroși, profesioniști adevărați, modele de urmat. Vrem prin aceasta să atragem atenția și să declanșăm teme, subiecte de discuții și propuneri aplicabile în societatea civilă. Ne propunem să promovăm valorile autentice românești, ca un răspuns la pervertirea și slaba lor promovare în societate.
Liga este pentru noi cea mai bună alternativă la singurătate, superficialitate și mediocritate. Noi credem că orice schimbare și lucru bun începe cu și de la propria persoană. Suntem tineri și vrem să ne petrecem timpul cu alți tineri, dar un timp de calitate, constructiv și plin de bucurii. Căci viața se cere împărtășită!