Simpozionul al IX-lea al Fundației „Credință și creație. Acad. Zoe Dumitrescu-Bușulenga – Maica Benedicta”, desfășurat la Mănăstirea Putna în 20–23 august 2015, a avut tema „Etica memoriei”.
După slujba parastasului întru pomenirea acad. Dan Hăulică, inițiatorul fundației „Credință și creație”, de la a cărui punere în mormânt se împlinea un an, au fost inaugurate două expoziții „In memoriam Dan Hăulică”, cu lucrări ale artiștilor din Grupul Prolog – Paul Gherasim, Constantin Flondor, Horea Paștina, Mihai Sârbulescu –, respectiv ale unor artiști plastici lansați de regretatul critic: Viorel Mărginean, Silvia Radu, Dacian Andoni, Virgil Scripcariu, Traian Cherecheș.
Părintele arhimandrit Melchisedec Velnic a deschis simpozionul cu o comunicare-omagiu, în care a arătat că Dan Hăulică „a iubit și a înțeles Putna cum puțini pot să o facă. A adus la Putna înțelegerea artei și a culturii”, iar pentru domnia sa „arta era încercarea de a pătrunde tainele creației”. Prin tot ce a făcut, Dan Hăulică s-a așezat în rândul ctitorilor culturali ai Mănăstirii Putna.
Universul memoriei a fost surprins din mai multe perspective: memoria istoriei, memoria literaturii, memoria culturii și a valorilor românești în general. Lucia Cifor a remarcat că la Putna „ne aflăm într-un loc prin excelență al memoriei și al eticii”, care dă rost și sens acestor cercetări variate ale trecutului: „Memoria ca narațiune personală. Două cazuri: Aurel State și Constantin Beldie” (Adrian Romila), „Despre eroi și martiri din istoria recentă” (Sorin Lavric), „Memoria Rugului Aprins. Riscuri și provocări” (Marius Vasileanu), „Istoricid. Eroi și modele” (Adrian Alui Gheorghe), „Recuperarea etică și estetică a unei copilării sovietice” (Maria Șleahtițchi), „Mutilarea memoriei identitare la românii basarabeni” (Eugenia Bojoga), „Varșovia – lecție de memorie” (Doina Jela). S-au adus în discuție, de asemenea, efectele novice ale unei legi promulgate recent, Legea 217/2015, prin care se încearcă reincriminarea memoriei unor figuri ilustre din perioada interbelică (de exemplu, Mircea Vulcănescu), sub sintagma „criminali de război”. În acest context, s-a hotărât realizarea unei petiții de protest care să vizeze anularea efectelor de ștergere a memoriei care pot apărea prin această lege.
În cuvântul de încheiere, scriitorul Adrian Alui Gheorghe a spus: „În vremuri anormale orice lucru normal este un miracol. Eu cred că ce s-a întâmplat acum la Putna e un miracol, deși un mare semn de normalitate. Am vorbit de etica memoriei. Închei cu un îndemn al lui Virgil Cândea: Să nu uităm! Să nu uităm împreună!”.
Colocviul s-a finalizat cu o excursie la penitenciarul-memorial Sighet, primul muzeu al comunismului din lume, desemnat în 1998 de Consiliul Europei ca unul dintre monumentele memoriei în Europa, alături de Memorialul de la Auschwitz și de cel al păcii din Normandia.
În 12–15 mai 2016, a avut loc cel de-al zecelea simpozion, cu tema „Fundamente creștine ale culturii române și europene”.
Acad. Ștefan Afloroaei a arătat semnificația temei colocviului: „Nu cred că se poate îndoi cineva de fundamentele creștine ale Europei – Europă care s-a format în perioada patristică. Problema este alta: aceste fundamente sunt recunoscute numai în perspectiva istorică. În ce măsură sunt ele recunoscute astăzi, în ce măsură sunt recunoscute ca vii, ca actuale astăzi? Ele sunt fundamente numai dacă sunt vii.”
Comunicările au gravitat în jurul ideii de creștinism ca spațiu fertilizant al culturii: „Omul european și cele două surse ale sensului” (Ștefan Afloroaei), „Eminescu și noi” (Alex Ștefănescu), „Ficționalizarea istoriei” (Adrian Alui Gheorghe), „Basarabia creștină între cele două Ecaterini din romanul Biserica Albă de Ion Druță” (Maria Șleahtițchi), „Alexandru Mironescu, de la știință la mistică” (Ștefan Soponaru), „Rezistența prin credință în deceniile comuniste. Nicolae Steinhardt” (Daniel Cristea-Enache), „Valori ale sacrului în arta românească” (Dacian Andoni), „Logos și istorie în opera lui Ioan Alexandru” (Gheorghe Simon).
Pereții Sălii domnești a mănăstirii au constituit și simeze pentru expoziția artistului plastic Dacian Andoni: „… in grisaille”, in memoriam Dan Hăulică. Dintre lucrările expuse, cea intitulată „Patra Torcello”, simbol al trăiniciei unei culturi care are la bază crucea și valorile creștine, a fost aleasă ca simbol vizual al Colocviului.
Cele două colocvii au adus un rod editorial bogat, concretizat în cele două volume ale Caietelor de la Putna („Jertfă și creație” și „Etica memoriei”), precum și în cartea Eminescu. Orizontul cunoașterii, o culegere de articole despre Eminescu ale acad. Zoe Dumitrescu-Bușulenga scrise de-a lungul anilor și înmănuncheate în volum pentru prima dată.
Chipul Maicii Benedicta s-a întipărit în memoria celor prezenți prin cuvântul cald al criticului literar Alex Ștefănescu, fost student al marii profesoare: „Locul ei de veci nu este unul întâmplător. Aici sunt Ștefan cel Mare și Eminescu. Ea a fost o continuatoare a lor, o luptătoare, o apărătoare a spiritului românesc creștin.”