Omul poate fi liber doar dacă vede frumosul din ceilalți. Atunci când suntem orbi la frumusețea din ceilalți, suntem limitați la noi înșine. Când Fericitul Augustin zicea „Iubește și fă ce vrei”, el înțelegea că numai iubirea este esența libertății, iar esența iubirii este descoperirea și manifestarea frumuseții, a unicității persoanelor. În special la poporul român frumusețea este armonie și criteriu etic. Românul dojenește pe cel ce greșește: Este frumos ceea ce faci?
*
Cultivați, copiilor, nemurirea din voi înșivă. Deoarece nemurirea nu este ceva ce va trebui să înceapă, ci acel ceva care este neîncetat în noi și care va fi adus la lumina zilei în toată frumusețea lui. Moartea nu va veni să ardă nemurirea noastră, ci ceea ce este muritor în noi. Dacă-L elimini pe Dumnezeu din univers, ai șters deosebirea dintre viață și moarte și ai predat morții spre nimicirea definitivă toată frumusețea, de la un țărm al timpului și spațiului la alt țărm.
Sf. Nicolae Velimirovici
*
Viața fără Hristos nu este viață. Dacă nu vezi pe Hristos în toate lucrările și gândurile tale, înseamnă că ești fără de Hristos. El este tot ce e mai bun și mai frumos, e totul. Ne strigă mereu: „Sunteți prietenii Mei, oameni buni, de ce nu pricepeți? Suntem frați! Eu nu vă ameninț cu iadul, ci vă iubesc! Vreau să vă bucurați împreună cu Mine de viață!”. Așa este Hristos! Nu îmbufnat, nici supărat, cum e omul chinuit de gânduri și presiuni ce l-au rănit de-a lungul vieții. Hristos e viața nouă, El e totul. Bucuria, viața, lumina cea adevărată care-l veselește pe om și-l face să zboare, să sufere pentru toți, să-i dorească pe toți, împreună cu el, aproape de Hristos. Iubiți-L pe Hristos și nu râvniți nimic decât dragostea Lui. Toate cele frumoase sunt în Hristos. Departe de Hristos nu e decât mâhnire, melancolie, furie, supărare, amintiri ale loviturilor vieții, ale presiunilor și greutăților de tot felul.
Sf. Porfirie Kavsokalivitul
*
Pentru mine, marea poezie a fost întotdeauna baia de frumusețe în care m-am cufundat când am avut nevoie de intrarea în altă dimensiune. Poezia ține, după părerea mea, de partea cea mai ascunsă, cea mai intimă a ființei noastre. Poezia echivalează aproape cu o rugăciune. În poezie te cufunzi pentru a te întoarce cu frumusețe. În rugăciune intri pentru a te integra absolutului.