Cea de-a XVII-a ediție a simpozionului internațional de istorie găzduit de Mănăstirea Putna s-a desfășurat în perioada 2–5 septembrie 2015. Lucrările au început cu prezentarea, de către domnul profesor Ștefan S. Gorovei, a ultimelor publicații ale Centrului de cercetare și documentare „Ștefan cel Mare” al Mănăstirii Putna: cele două volume pe anul 2014 ale revistei Analele Putnei, ajunsă în al zecelea an de apariție, și volumele Dragomirna și ctitorii ei. Actele Colocviului din 20–23 iulie 2009 și Istorie, tezaur, ctitori, dedicate Mănăstirii Dragomirna. Prezentăm câteva dintre contribuțiile științifice ale acestei ediții.
Prezent pentru prima dată la Colocviile Putnei, domnul Oliver Jens Schmitt, de la Universitatea din Viena, membru al Academiei de Științe a Austriei, a vorbit despre Rezistența împotriva cuceririi otomane în spațiul balcanic: o privire comparativă, arătând că succesul otoman în Balcani a fost înlesnit de lipsa de coeziune a puterilor ortodoxe, care nu și-au dat seama de pericolul otoman.
Monahul Alexie Cojocaru a prezentat Date noi despre dvera lui Bogdan al III-lea (1510). Studiind monumentala broderie, autorul a identificat numele corect al unora dintre cetățile reprezentate și a demonstrat că numele celui de-al treilea călugăr care a participat la realizarea broderiei este Iosif, și nu Ioil, cum s-a considerat până acum.
Liviu Pilat, în comunicarea Observații în legătură cu unele simboluri din stema lui Ștefan cel Mare, a afirmat că este posibil ca Ștefan cel Mare să fie beneficiarul Rozei de Aur – o veche distincție papală – în anul 1475, ceea ce ar justifica prezența a trei roze pe stema domnului. Istoricul a prezentat un tablou din epocă în care emisarul regelui Ungariei, care adusese vestea victoriei de la Vaslui, ar primi în numele voievodului Moldovei această distincție.
În comunicarea Heraldică dinastică. Ștefan cel Mare și stemele sale, domnul Ștefan Gorovei a coroborat diferite date istorice inedite cu anumite simboluri din stemele lui Ștefan cel Mare pentru a ajunge la concluzii remarcabile: de exemplu, prezența crucii duble pe stema acestuia a pornit de la faptul că voievodul a intrat la un moment dat în posesia unei relicve din lemnul Sfintei Cruci care era ferecată într-o astfel de cruce dublă și care aparținuse împăraților din dinastia bizantină a Comnenilor.
Colocviul s-a încheiat cu o excursie de studii pe traseul Doljești–Roman–Dulcești–Cârlig–Văleni–Mănăstirea Războieni, un pelerinaj la aceste adevărate locuri sfinte din istoria neamului nostru.