Oamenii de știință au ales să creadă în infinit?
Într-adevăr, cea de-a șaptea axiomă a Teoriei Mulțimilor, teorie ce stă la baza matematicii, deci a întregii științe, este următoarea: „Există [cel puțin] o mulțime cu un număr infinit de elemente.” Faptul că este axiomă, înseamnă că nimic din ceea ce există nu poate demonstra „științific” existența infinitului. Și totuși oamenii de știință au pus această credință (axiomă de toți acceptată) la baza științei. Oare de ce?
Evoluționismul se bazează pe miracol?
Francis Crick, cel care, împreună cu alți colegi, a descoperit structura moleculei de ADN în anul 1953 și pentru care a primit Premiul Nobel pentru Medicină pe anul 1962, un ateu convins și un aprig luptător împotriva ideii de Creator, vrând să ilustreze complexitatea moleculei de ADN, a făcut un mic calcul matematic, care să determine probabilitatea apariției ei în procesul evolutiv în interiorul nucleului unei celule. Astfel, pentru a produce o mică parte din acest „miracol de construcție moleculară” probabilitatea ar fi de 1 la 10260, în condițiile în care numărul total de atomi din universul cunoscut este estimat în jurul lui 1080. Aceasta l-a determinat pe Francis Crick să declare: „Un om onest, înarmat cu toată cunoașterea disponibilă nouă acum [1981], ar putea conchide că, într-un anumit sens, originea vieții pare în momentul de față aproape un miracol”.
S-a demonstrat că știința este incompletă?
Într-un celebru rezultat din anul 1931, matematicianul Kurt Gödel a demonstrat așa numita Teoremă de incompletitudine a matematicii. El a demonstrat, pe scurt, că indiferent de numărul de axiome de la care pornim, la un moment dat va apărea un rezultat legat de numerele naturale care, deși adevărat, nu va putea fi demonstrat pornind de la axiomele fixate. Un astfel de rezultat, care nu poate fi demonstrat ca fiind adevărat sau fals pornind de la axiomele actuale, este celebra Ipoteză a Continuumului. Dacă aceasta este situația cu matematica, cea mai riguroasă și precisă arie științifică, ce putem spune despre celelalte domenii ale științei?
Știința este înconjurată de neștiință?
Profesorul Richard Borcherds, medaliat Fields – echivalentul Premiului Nobel pentru matematică – în anul 1998, care încearcă să fundamenteze matematic Teoria Câmpului Cuantic din fizică, fiind întrebat dacă înțelege Mecanica Cuantică, a răspuns: „Nimeni nu înțelege Mecanica Cuantică”. De asemenea, este arhicunoscută poziția lui Einstein în fața misterelor Universului, din care practic a făcut o religie: „Pentru mine, este suficient să mă minunez în fața acestor secrete și să încerc, cu smerenie, să cuprind cu mintea o palidă reprezentare a măreței structuri a tot ce există.”