background

Monah Alexie Cojocaru

Colocviul de istorie

Monah Alexie Cojocaru

Colocviul de istorie

Împlinirea a 540 de ani de la sfințirea Mănăstirii Putna a fost comemorată în anul 2009 prin organizarea ediției a VIII-a a simpozionului de istorie Colocviile Putnei, intitulată „Mănăstirea Putna – 540 de ani de slujire”. Comunicările prezentate la Putna, în perioada 9-12 septembrie, au urmat câteva direcții generale.

În domeniul arheologiei au fost prezentate date noi asupra a două monumente religioase din vremea lui Ștefan cel Mare: mănăstirile Dobrovăț (Voica Maria Pușcașu) și Sfântul Ilie din Suceava (Paraschiva-Victoria Batariuc).

Epoca lui Ștefan cel Mare a fost evaluată din diferite unghiuri de: Ștefan S. Gorovei, cu dezbaterea unor probleme controversate din biografia domnitorului; Lucian Lefter, cu prezentarea unor aspecte genealogice privind boierii lui Ștefan cel Mare; Maria Magdalena Szekely, cu o paralelă făcută între Ștefan cel Mare și René d’Anjou; Ștefan Andreescu, cu o expunere despre locurile de bătălie ale trecutului – locuri de memorie.

Aspect din timpul colocviului.
Aspect din timpul colocviului.
 

 

Istoricii Ovidiu Cristea și Ștefan S. Gorovei au adus contribuții la cunoașterea istoriei Mănăstirii Putna. În comunicarea primului au fost aduse în discuție două probleme: construirea Putnei de Ștefan cel Mare ca gest de mulțumire adus lui Dumnezeu pentru cucerirea cetății Chilia (1465) și legăturile existente între mănăstirea Putna și comiții Maramureșului la sfârșitul veacului al XVI-lea. Comunicarea celui de-al doilea istoric a adus noi date biografice privitoare la un cunoscut miniaturist putnean din secolul al XVII-lea, egumenul Ghervasie.

Moldova și lumea sud-dunăreană a fost subiectul tratat de istoricul Liviu Pilat, cu accente pe viața și activitatea mitropolitului Maxim Brancovici. Putna și Ștefan cel Mare în lirica românească a fost direcție de cercetare aprofundată de Liviu Papuc. Ieromonahul Dosoftei Dijmărescu a prezentat comunicarea Semnificația alegerii hramului Mănăstirii Putna potrivit căreia Ștefan cel Mare a închinat prima sa ctitorie Maicii Domnului în virtutea calității ei de „arhistrategă”, adică de cea dintâi apărătoare a Moldovei.

Engelina Smirnova (Moscova), Marina Ileana Sabados, Olimpia Mitric și monahul Alexie Cojocaru au vorbit despre patrimoniul mobil al Putnei, prezentând rezultatele unor rodnice cercetări privind icoanele, tipăriturile și manuscrisele mănăstirii.

O altă temă, tratată de ieromonahul Marcu Petcu, Mihai Bogdan Atanasiu, Mihai Mârza și Alexandru Pânzar a constituit-o Putna în veacul al XVIII-lea. Au fost aduse date noi privind metoacele mănăstirii în perioada respectivă, rolul mitropolitului Iacov în renașterea Sucevei în veacul al XVIII-lea, amintirea voievodului Constantin Cehan Racoviță la Putna, precum și câteva testamente de monahi putneni.



Articol din revista
Cuvinte către tineri, nr. III/2010