La începutul anului 2021, un comitet de inițiativă alcătuit din reprezentanți ai asociațiilor tinerimii române, ai mediului cultural și spiritual românesc, întrunit la Mănăstirea Putna, a luat hotărârea aniversării a 150 de ani de la Prima Serbare a Românilor de Pretutindeni și de la Primul Congres al Studenților Români. Aceste evenimente au avut loc în 15 august 1871, prin inițiativa și grija unor tineri de seamă ai vremii, care au ajuns personalități marcante ale culturii române: Mihai Eminescu, Ioan Slavici, Nicolae Teclu, Ciprian Porumbescu ș.a. „Serbarea de la Putna” din 1871, la care s-au asociat tinerii români de pretutindeni, a însemnat, cu precădere, definirea idealului unității naționale, realizate câteva decenii mai târziu.
Serbarea de la Putna din 2021 a fost gândită în termenii continuității unui ideal: „unitatea în cuget și simțire a tuturor românilor”, indiferent unde trăiesc, în România sau în alt colț de lume.
Pusă sub autoritatea spirituală și culturală a Patriarhiei Române și a Academiei Române, acest eveniment și-a propus a fi un moment decisiv în scopul afirmării și consolidării unității românilor din țară și din afara granițelor și pentru întărirea legăturilor frățești, a comuniunii de iubire și „a împreună lucrării” spre binele comun al poporului român.
Pregătită în decursul a jumătate de an, Serbarea s-a deschis pe 14 august 2021, ora 10.00, prin întâmpinarea studenților de către părintele stareț al Mănăstirii Putna, Arhimandritul Melchisedec Velnic. La ora 13.00, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a ajuns la Mănăstirea Putna pentru a lua parte la manifestările aniversare. În cuvântul de întâmpinare, Preafericitul Părinte Patriarh a precizat că Serbarea de la Putna din 1871 a reprezentat o nouă etapă în conștientizarea nevoii unității în cuget și simțiri a tuturor românilor, din țară și din diaspora: „Astăzi este o zi mare, urmată de alte zile și mai mari, pentru că astăzi încep sărbătorile de aniversare a marelui eveniment din 1871. Coincidența este evidentă. În 1871, Adunarea de la Putna și Congresul Studenților au avut loc într-un weekend. Au început sâmbătă, în 14 august 1871, au continuat duminică, 15 august 1871, și s-au terminat luni, 16 august 1871. Deci, această binecuvântată coincidență ne arată că Dumnezeu lucrează în mod surprinzător, face minuni, pentru a arăta iubirea Sa față de cei care răspund cu iubire chemării Sale.”
Ziua a continuat cu vizitarea mănăstirii, a muzeului și a expoziției aniversare organizate la Centrul Cultural „Mitropolit Iacob Putneanul”. Prezentarea expoziției a fost făcută de scriitorul Adrian Alui Gheorghe. Alături de Părintele Patriarh, la această vizită a fost prezent și Președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, precum și alți oameni de cultură. Pe final de seară, tinerii au participat la slujba Privegherii Adormirii Maica Domnului, în cadrul căreia s-a cântat prohodul Maicii Domnului. Slujba a fost săvârșită de Preasfințitul Damaschin Dorneanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, alături de un sobor de preoți și diaconi.
Duminica a debutat cu Sfânta Liturghie, în cadrul căreia a avut loc sfințirea Candelei aniversare și a efigiilor organizatorilor Serbărilor de la Putna. La sfârșitul Sfintei Liturghii, Președintele Academiei Române, domnul Ioan-Aurel Pop, a avut un mesaj către toți românii. Domnia sa a precizat că nu se putea găsi un loc mai nimerit decât Putna pentru o astfel de adunare, locul este unde îngropat Ștefan cel Mare, cel mai mare domnitor român. De asemenea, a îndemnat pe cei prezenți să ia aminte la faptele și cugetele celor de acum 150 de ani. Distinsul om de cultură a menționat că în Europa secularizată de astăzi, patria românilor trebuie să fie credința, iar Biserica este una cu națiunea română.
„Astăzi, la 150 de ani de atunci, se cuvine să ne înclinăm în fața memoriei acelor făurari de țară. Ar trebui să ne înălțăm și să le urmăm exemplul. Într-o societate secularizată, dezorientată, cum e societatea europeană de azi, în care toate marile valori ale omenirii sunt puse sub semnul întrebării, noi ar trebui să ne vedem cu smerenie de rânduiala noastră. Să luăm exemplul marilor cărturari de la Putna, de la Vasile Alecsandri la Mihai Eminescu.” (Acad. Ioan-Aurel Pop, Președintele Academiei Române)”
Pe parcursul zilei, tinerii participanți au luat parte la diferite activități, printre care un concert organizat de Centrul Cultural Bucovina (în parcarea mănăstirii). Seara a avut loc Slujba Privegherii în cinstea Sfinților Martiri Brâncoveni și a ctitorilor sfinți ai Mănăstirii Putna. La Sfânta Liturghie de luni au slujit Preasfințitul Ignatie, Episcop al Hușilor, Preasfințitul Veniamin, Episcop al Basarabiei de Sud, alături de un sobor de preoți și diaconi. După Sfânta Liturghie s-a desfășurat Slujba Parastasului pentru ctitorii Mănăstirii Putna și pentru organizatorii și participanții la Serbarea de la Putna din 1871. La Slujba Parastasului s-au alăturat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, Înaltpreasfințitul Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, Înaltpreasfințitul Calinic, Arhiepiscop al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, Preasfințitul Damaschin, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților. La final, au fost premiați câștigătorii concursurilor Serbării de la Putna 150, moment în cadrul căruia câștigătorul concursului de discursuri, Cosmin Țugui, și-a susținut discursul.
În aceeași zi a avut loc și lansarea filmului „Începutul unui ideal”, care a pus în scenă momente de la Serbarea din anul 1871. Regia i-a aparținut Dianei Paul, montajul și filmarea au fost realizate de videografii Ovidiu Ciobanu și Cristian Țuglea, iar actorii au fost dintre tinerii implicați în Serbare.
Congresului studențesc aniversar, la care s-au înscris peste 650 de tineri, a început la ora 16.00 în incinta Centrului Cultural „Mitropolit Iacob Putneanul” al mănăstirii, fiind moderat de Emanuel Buta, secretarul manifestărilor „Serbării de la Putna 150 – Continuitatea unui ideal”. Evenimentul a debutat cu un cuvânt adresat tinerimii române de către Patriarhul României și Președintele Academiei Române, după care a urmat un dialog cu tinerii despre identitate și idealuri.
„Atunci când slăbește credința în societate și când se îngustează orizontul spiritual al oamenilor și totul este redus la existența biologică și telurică, este mare nevoie să ne reamintim cuvintele Mântuitorului, Care spune: Cel ce crede în Mine, chiar de va muri, viu va fi (Ioan 11, 25). Deci, credința este izvor de viață veșnică. Noi, când suntem întrebați: De ce crezi în Dumnezeu?, răspundem: Pentru că m-am hotărât să trăiesc veșnic.” († Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române)”
Președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, a adăugat: „să știți că, rătăcindu-ne din calitatea de român și, câteodată, și de creștin, ne rătăcim de tot și ne pierdem complet. Dacă nu vă place cuvântul identitate, ne pierdem rostul pe lumea aceasta. Dumnezeu ne-a lăsat pe fiecare cu un rost. De aceea, eu mă bucur că avem ocazia să stăm de vorbă și, chiar dacă unii ne veți considera pe unii dintre noi conservatori, tradiționaliști, autohtoniști și cine mai știe cum, vă rog să vă gândiți bine la lucrurile acestea, să simțiți mirosul ierbii care crește sub ochii dumneavoastră. Fânul proaspăt cosit, chiar dacă e cosit cu aparatul, nu mai este cosit cu coasa, nu miroase nicăieri ca aici, la Putna, nici gustul sarmalelor făcute aici și nici aerul pe care-l respirăm [nu sunt la fel în altă parte].”
Evenimentul s-a încheiat cu mesajele reprezentanților Asociațiilor studențești din țară și din diaspora prezenți la Serbare și cu citirea Declarației finale a Congresului studențesc aniversar, care a fost semnată de către toți cei prezenți.
Ziua s-a sfârșit după apusul soarelui, când studenții au marcat pe Dealul Crucii, cu torțe, momentul aniversar, prin figurarea numărului „150”. A urmat o procesiune în glas de cântece spre așezământul monahal, unde au fost întâmpinați de Preasfințitul Ignatie, de starețul și de obștea mănăstirii. La final, toți s-au strâns în jurul unui foc de tabără în vecinătatea mănăstirii, unde au servit cina câmpenească.
„Serbarea de la Putna – 150” a continuat cu Simpozionului „Eminescu și Putna”, în data de 17 august. Simpozionul a avut invitați de seamă, printre care poeta Ana Blandiana, membru al Academie Române, Alexandru Zub, academician și cel care, în urma organizării Serbării de la Putna din 1957, a fost închis de regimul comunist, criticul de artă Mircea Oliv, scriitorul Adrian Alui Gheorghe ș.a. Participanții la Simpozionul „Eminescu și Putna” au prezentat lucrări despre poetul național și legătura sa spirituală cu mănăstirea pe care a numit-o „Ierusalimul neamului românesc”, dar și despre contextul cultural al epocii. În sală au fost prezenți și artiștii plastici Horea Paștina și Dacian Andoni, care au contribuit cu lucrări de artă la expoziția aniversară.
