În anii trecuți, la mănăstire am primit invitația de a participa la Parastasul pentru cei 3.000 de români care au fost uciși în 1 aprilie 1941, la Fântâna Albă.
După ce participam la slujba parastasului la Fântâna Albă (azi în Ucraina), în seara zilei de 1 aprilie clericii mănăstirii și alți preoți din împrejurimi săvârșeam pomenirea lor la mănăstire, pe locul închinat acestor eroi ai neamului: o troiță ridicată în 2011, iar în ultimii ani la Portalul Memorial Golgota Neamului – „Fântâna Albă”.
Invitația primită astăzi pentru pomenirea din 1 aprilie 2020 este una specială:
Pe 1 aprilie 2020, în Ziua Comemorării jertfelor nevinovate masacrare la Varnița (Fântâna Albă) la 1 aprilie 1941, în coordonare cu Părintele Protopop de Hliboca Ioan Gorda, Secretariatul executiv al Uniunii Interregionale „Comunitatea Românească din Ucraina” aduce la cunoștința tuturor Oamenilor de Bună Credință că, în legătură cu pandemia coronavirusului, comemorarea victimelor va avea loc astfel:
Pe 1 aprilie 2020, la ora 12:00, în toate Sfintele Biserici din raionul Hliboca și cele românești din raionul Storojineț vor fi săvârșite Slujbe de pomenire ale Martirilor Neamului Românesc din Bucovina, și, timp de 15 minute, vor bate clopotele în amintirea și iertarea păcatelor celor care au căzut nevinovați doar pentru Dragostea de Credință, Libertate, Neam, Dreptate, Tradiții, Limbă și Țară…
Iar în „poiana plângerii” de la Varnița, slujba de pomenire va fi oficiată de către Părintele Paroh Constantin din satul vecin Băhrinești.
Deoarece oficialitățile din Ucraina au declarat stare de „situație de carantină”, rugăm toți oamenii de bună credință ca împreună, fiecare la locul lui, pe 1 aprilie 2020, la ora 12:00 să spunem „Tatăl nostru”, să aprindem o lumânare și să-i cinstim cu un minut de reculegere pe Martirii Neamului…
Fie ca Bunul Dumnezeu să-i Odihnească în Împărăția Sa!
Secretariatul Executiv al Uniunii Interregionale „Comunitatea Românească din Ucraina”.
Întrucât nu ne putem deplasa la Fântâna Albă, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Pimen, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, miercuri, 1 aprilie 2020, la ora 12, la Portalul Memorial din mănăstire, vom sluji parastasul pentru românii uciși cu 79 de ani în urmă la Fântâna Albă.
La parastas vor participa doar monahi din obștea mănăstirii.
Astfel, vom fi cu rugăciunea și cu sunetul clopotelor împreună cu preotul care va sluji la Fântâna Albă și cu toți cei care se vor ruga în casele lor. Fie ca și alte clopote din România să bată la ora 12 pentru cei care s-au jertfit pentru neam și pentru credință în 1941! Singura lor vină a fost aceea că și-au iubit neamul și țara, că au vrut să fie liberi și demni, să rămână români și creștini – ceea ce li se nega după ce URSS a ocupat nordul Bucovinei în iunie 1940.
Cu această ocazie, Mănăstirea Putna pune gratuit la dispoziția tuturor, în format electronic, integral, primele două volume care au apărut în colecția Destin bucovinean: „Fântâna Albă – Golgota Neamului” și „Drama românilor din Regiunea Cernăuți: masacre, deportări, foamete în 1940–1941, 1944–1947”.
Volumul despre Fântâna Albă cuprinde mărturii ale unor participanți care au supraviețuit masacrului.
În această perioadă, în care mulți dintre români nu merg la serviciu, citirea acestor cărți ziditoare de suflet aduce multă putere pentru a face față cu mintea și inima limpezi împrejurărilor în care ne aflăm.
De asemenea, vă invităm să vizionați cântările de pe DVD-ul „Destin bucovinean. Masacrul românilor de la Fântâna Albă” realizat de Grupul vocal-tradițional „Ai lui Ștefan, noi oșteni” de la Liceul Tehnologic „Ion Nistor” din Vicovu de Sus. Elevii grupului și profesorii liceului au fost prezenți an de an la pomenirile de la Fântâna Albă și Mănăstirea Putna și, în urma participării, au înregistrat cântările de pe DVD în memoria celor uciși. Anul acesta, ei nu vor fi prezenți nici la Fântâna Albă, nici la Putna, dar îi vom pomeni împreună pe eroii neamului de la Fântâna Albă, distanțați fizic, dar nu sufletește. Sufletește vom fi cu toții la Fântâna Albă, cu o floare și cu o lumânare.
*
Portalul memorial Golgota neamului – „Fântâna Albă” de la Mănăstirea Putna este închinat jertfei românilor de pretutindeni și din toate timpurile pentru libertate, independență și demnitate națională și, în mod special, românilor care au fost uciși în Masacrul de la Fântâna Albă, din nordul Bucovinei, la 1 aprilie 1941, pentru vina de a-și fi iubit neamul, credința și patria. El a fost sfințit pe 2 iulie 2018, de sărbătoarea Sfântului Ștefan cel Mare, ca parte a manifestărilor dedicate Centenarului Marii Uniri.
În urma unui protocol adițional secret al Pactului Ribbentrop-Molotov din 1939 dintre Germania nazistă și Uniunea Sovietică, în 28 iunie 1940, URSS a ocupat Basarabia, nordul Bucovinei și ținutul Herța. S-a pierdut atunci aproape o treime din teritoriul țării. În perioada următoare, mulți români din aceste teritorii au încercat să treacă granița în România, majoritatea fiind uciși în drumul spre libertate. Cele mai mari și mai cunoscute masacre au avut loc la Lunca, 6–7 februarie 1941 – circa 600 de români uciși, și la Fântâna Albă, 1 aprilie 1941 – circa 3.000 de români uciși.
În 2011, ziua de 1 aprilie a fost declarată prin lege „Ziua națională de cinstire a memoriei românilor – victime ale masacrelor de la Fântâna Albă și alte zone, ale deportărilor, ale foametei și altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în ținutul Herța, nordul Bucovinei și întreaga Basarabie”. În același an, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, în colaborare cu Stăreția Mănăstirii Putna, a ridicat pe aleea de intrare în mănăstire o troiță de lemn închinată românilor care au murit la Fântâna Albă, realizându-se astfel un spațiu memorial.
Având în vedere dorința din ce în ce mai mare a românilor de a avea un loc unde să poată fi cinstiți acești eroi și pentru că poiana de la Fântâna Albă este greu accesibilă, fiind dincolo de graniță, în Ucraina, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Pimen, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, spațiul memorial a fost reamenajat ca Portal Memorial Golgota Neamului – „Fântâna Albă”.
Ansamblul este sculptat în piatră de Podeni și de Vratza și cuprinde o poartă monumentală, o troiță de piatră, spații pentru depunerea de flori și aprinderea de lumânări, inscripții cu numele satelor de unde au pornit spre România cei uciși atunci și o cișmea. Poarta este trecerea; troița marchează locul jertfei și, așezată înaintea porții, arată că cei uciși au căzut în fața locului de trecere în România cea iubită, iar cișmeaua este simbolul vieții care izvorăște din jertfa lor.
Proiectul portalului a fost făcut de către monahul Iustinian Costin. În spatele troiței se află o sculptură cu harta României Mari, realizată de sculptorul Grigore Sultan.
