Aducem la cunoștință situația celor 31 de părinți ai Mănăstirii Putna testați pozitiv pentru noul coronavirus de Direcția de Sănătate Publică Suceava în zilele de 10-11 mai a.c., rezultat în urma căruia aceștia s-au deplasat pentru internare la Spitalul Județean Suceava.
În acest moment, toți cei 31 de părinți au fost externați și s-au întors acasă, în obștea monahală, fiind confirmați negativ și cu stare de sănătate foarte bună. Pe toată perioada de spitalizare toți cei internați au fost asimptomatici – nu au tușit, nu au avut temperatură și nu au prezentat alte simptome specifice. La spital, părinții au fost așezați câte patru într-un salon iar tratamentul acordat a constat în administrarea de Vitamina C și zinc și monitorizarea temperaturii.
De asemenea, ceilalți doi părinți internați la spitalele din Suceava și București, cu probleme respiratorii, au fost externați și s-au întors la Mănăstirea Putna, având starea de sănătate bună.
Dorim să mulțumim conducerii și personalului medical al Spitalului Județean Suceava pentru îngrijirea acordată celor 31 de părinți internați, precum și pentru respectarea regimului alimentar specific rânduielii monahale.
Deși apreciem grija și buna credință cu care am fost tratați de personalul medical al Spitalul Județean Suceava, considerăm că internarea celor 31 de părinți, sănătoși și asimptomatici, la insistențele Direcției de Sănătate Publică Suceava, a fost o procedură inutilă. Menționăm că 31 de monahi reprezintă o treime din personalul activ al Mănăstirii Putna, motiv pentru care laudele bisericești, atelierele și activitățile gospodărești specifice vieții monahale au fost afectate pentru o perioadă de 2 săptămâni. Este greu de înțeles această decizie, cu atât mai mult cu cât studiile științifice apărute în ultima vreme au indicat că persoanele asimptomatice nu pot infecta persoanele sănătoase din jur, sau riscul de infectare este aproape inexistent. În plus, părinții au fost nevoiți să ocupe locuri în spital care s-ar fi cuvenit pacienților bolnavi de afecțiuni reale – cardiace, pulmonare etc. – și care au fost obligați să rămână la domiciliu. În schimb, Mănăstirea Putna avea posibilitatea izolării la domiciliu a celor 31 de părinți, în camere separate și cu monitorizare din partea părintelui medic și a părintelui asistent medical, viețuitori ai obștii.
Orice instituție viețuiește și rodește prin comunitatea ei de oameni. Iar mănăstirea prin obștea ei de monahi. Prin ruperea unei treimi din viețuitorii obștii, în frunte cu părintele stareț, și mutarea lor în regim de spital, departe de mediul de rugăciune și de intimitate monahală firească de acasă, întreaga obște a Putnei a avut de suferit. Noi, părinții rămași cu îndeplinirea muncilor și ascultărilor mănăstirii – bucătăria, chelăria, grădina, arhondaricul, secretariatul și celelalte –, mai ales în preajma hramului Sf. Iacob Putneanul din 15 mai, ctitorul Putnei, am fi putut duce poverile mult mai ușor dacă-i știam pe frații noștri fie și izolați în chilii, dar alături de noi cu prezența și cu rugăciunile lor.
Ajunși în momentul de față, mulțumim Bunului Dumnezeu pentru darul sănătății și pentru că ne-a trecut de această încercare. Ne rugăm să nu mai fie nevoie să se despartă obștea mănăstirii noastre, pentru că lipsa comuniunii a fost, de fapt, singura și adevărata noastră suferință.
Rugăm pe Dumnezeu să dăruiască sănătate tuturor și să refacă spiritul de comuniune al întregului neam!