Acestea sunt veșminte preoțești alcătuite din două benzi paralele, care sunt purtate peste grumaz, de preoți, la toate slujbele Bisericii. Epitrahilul simbolizează harul Duhului Sfânt care se împărtășește credincioșilor prin lucrarea preoției. În marea lor majoritate, epitrahilele putnene datează din secolul al XV-lea. Patru dintre ele au inscripții votive de la Ștefan cel Mare, iar unul are brodat chiar portretul donatorului.

Cel mai vechi epitrahil datat este cel din 15 iunie 1489. Piesa este brodată pe fond de mătase roșie-vișinie și prezintă 15 icoane. Numele tuturor sfinților sunt indicate cu inscripții în limba greacă. În partea inferioară a epitrahilului, pe margine, este brodată inscripția: „Io Ștefan voievod, domn al Țării Moldovei, a săvârșit acest epitrahil, în anul 6997 <1489>, iunie 15”.

Cel de al doilea epitrahil aparține ultimului sfert al secolului al XV-lea. Pe marginea de jos a veșmântului este brodată inscripția: „Io Ștefan voievod și doamna Maria”. Planul iconografic este aproape identic cu cel al epitrahilului precedent, lipsind doar icoana Sfântului Chiril al Ierusalimului.

Al treilea epitrahil cu inscripție are brodate pe el 18 chipuri de sfinți și a fost lucrat cândva între anii 1478 (anul căsătoriei lui Ștefan cel Mare cu doamna Maria Voichița) și anul 1504. Piesa, brodată cu fir de argint aurit și mătase, pe un fond inițial de mătase cafenie, are următoarea însemnare: „Ștefan voievod a făcut acest epitrahil mănăstirii sale de la Putna. Și Maria, doamna sa”.

Al patrulea epitrahil se deosebește de toate celelalte epitrahile prin aceea că icoanele de pe el nu înfățișează sfinți din Noul Testament, ci profeți din Vechiul Testament. În partea superioară a epitrahilului sunt alte trei icoane: Mântuitorul Iisus Hristos, Maica Domnului și Sfântul Ioan Botezătorul. Pe marginea inferioară a epitrahilului este inscripția: „Ștefan voievod a făcut acest epitrahil mănăstirii sale de la Putna, și Maria, doamna sa. Bogdan voievod”.

Următorul epitrahil se deosebește de celelalte prin faptul că nu are inscripție votivă, dar are, în schimb, chipul donatorului. În partea de jos a epitrahilului, se găsesc două medalioane care îi înfățișează pe „Ștefan voievod” și „Alexandru, fiul lui Ștefan voievod”. La capetele celor două benzi ale epitrahilului sunt brodate două însemne imperiale bizantine: losange ouvert (descris ca două litere de „C” adosate) și bâtons parallèles (asemănat cu un grilaj alcătuit din patru bare intersectate). Cele două însemne se repetă ciclic, încheind întregul plan al epitrahilului.

În afară de aceste cinci epitrahile, în tezaurul Mănăstirii Putna mai există și altele care nu au inscripții votive. Cronologic, aceste epitrahile au fost încadrate tot în secolele XV–XVI și se consideră că au fost dăruite Putnei tot de către Ștefan cel Mare.

Numărul lor este tot de cinci. Din punct de vedere tehnic și compozițional piesele sunt foarte asemănătoare cu precedentele. Într-un singur caz s-a observat că fondul a fost brodat în întregime cu fir metalic, iar în unele icoane au fost înfățișați sfinți noi: Sfântul Vlasie, Sfinții Apostoli Andrei, Simon și Filip, Sfântul Ierarh Silvestru.

Alături de aceste zece epitrahile datate în secolele XV–XVI, în Mănăstirea Putna mai există un epitrahil, la fel de vechi, a cărui inscripție arată limpede că nu este de la Ștefan cel Mare: „Acest epitrahil este făcut de Matei și Teodosia, întru pomenirea lor”. Nu se cunosc date despre identitatea celor două personaje. Planul iconografic al epitrahilului este următorul: Sfinții Ierarhi Ioan Gură de Aur și Silvestru; Grigorie Bogoslov și Atanasie; Chiril și Spiridon; Sofronie și Nichifor; Mitrofan și Tarasie; Sfinții arhidiconi Ștefan și Prohor.