Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Calinic, în ziua de 17 august 2021 s-a desfășurat la Mănăstirea Putna a XV-a ediție a simpozionului Fundației „Credință și Creație. Acad. Zoe Dumitrescu-Bușulenga – Maica Benedicta”, cu tema „Eminescu și Putna”.
Acesta a fost cuprins în seria de manifestări artistice, culturale și spirituale din cadrul evenimentului „Serbarea de la Putna – 150. Continuitatea unui ideal” și a fost îmbinat cu comemorarea regretatului academician Dan Hăulică, fostul președinte al Fundației „Credință și Creație”, la împlinirea a 7 ani de la trecerea domniei sale la cele veșnice.
Evenimentul a stat sub aura personalității lui Mihai Eminescu și a contribuției lui, prin Serbarea de la Putna, la deșteptarea conștiinței naționale în neamul românesc la sfârșitul veacului al XIX-lea.
Simpozionul a debutat cu mesajul rectorului acestuia, prof. univ. Lucia Cifor, de la Facultatea de Litere a Universității din Iași, care a remarcat că Eminescu este concrescut din idealurile comunității naționale din care făcea parte și că el ne este „zestre și măsură”, nouă, celor care trăim și ne hrănim în cultura de astăzi. Într-o intervenție audio, domnul Alex Ștefănescu, critic literar, a semnalat că evenimentul de la Putna arată o stare de entuziasm cultural, o ieșire din „străinătatea” pe care o deplângea Eminescu, către românitatea care ne caracterizează în mod firesc. La rândul ei, doamna academician Ana Blandiana, în comunicarea „Cum ar fi fost poporul român fără Eminescu?”, a arătat că epoca tratează cu mai multă ușurință un poet maculat, câtă vreme o conștiință și o ardere imaculată ca cea a lui Eminescu sunt angajante, obligă și responsabilizează o generație întreagă. Profesorul Adrian Lesenciuc a relevat legăturile deosebite dintre familia Eminescu și familia Porumbescu, din care proveneau Iraclie Porumbescu, preot în Bucovina, și fiul acestuia, Ciprian Porumbescu, cunoscutul muzician care a cântat „Balada” la Serbarea de la Putna din 1871.
Prof. univ. Lucia Cifor, în comunicarea „Contribuția literaturii la susținerea și promovarea unui proiect de țară în secolul al XIX-lea. Studiu de caz: Mihai Eminescu”, a arătat că formarea literară și culturală a tinerilor români în secolul al XIX-lea a trecut prin ideea de națiune, predominantă în epocă. Lect. univ. Oana Hrișcă, în studiul intitulat „Rolul pictorului Epaminonda Bucevschi în definirea adevăratului chip al lui Ștefan cel Mare”, a reliefat contribuția Episcopului Melchisedec Ștefănescu – care a descoperit în 1881 portretul autentic al lui Ștefan cel Mare în Tetraevanghelul din 1473 –, și a pictorului Epaminonda Bucevschi – prin copiile făcute după acesta și prezentate la Academia Română în 1882 –, la redarea chipului real al marelui domn. În aceeași sferă de interes, doamna cercetător Cristina Cojocaru a vorbit despre „Contribuția pictorilor de biserici de la începutul secolului al XIX-lea la edificarea și emanciparea neamului românesc”.
Simpozionul a fost îmbogățit de o serie de comunicări despre receptarea lui Eminescu în limba și expresia românească de azi (prof. univ. Maria Șleahtițchi, „Mihai Eminescu în viziunea lui Eugeniu Coșeriu”), despre sensul expresiei eminesciene „gând purtat de dor” în exegeza literară actuală (prof. univ. Gheorghiță Geană, „Poezia patriotică a lui Eminescu prin grila exegetică suflet-spirit/Seele-Geist”), despre ecoul răpirii Bucovinei la 100 de ani de la petrecerea lui, în vremea lui Eminescu (prof. univ. Mircea Diaconu, „Cum citim astăzi răpirea Bucovinei?”) și despre sensul eclezial în care am ajuns să-l asimilăm pe Eminescu în cultura noastră și în sinele nostru (protos. Iustin Taban, „Eminescu. Un bun eclezial al conștiinței românești”).
Criticul de artă Mircea Oliv, pictorul Horea Paștina și realizatorul de film Grigore Ilisei i-au adus un omagiu domnului academician Dan Hăulică, pentru susținerea tinerilor artiști și a culturii românești autentice, atât în deceniile de cenzură comunistă, cât și în perioada postdecembristă.
În comunicarea „Serbarea de la Putna, scânteia care a aprins torța de la 1 Decembrie 1918”, scriitorul Adrian Alui Gheorghe, vicepreședintele Fundației „Credință și Creație”, a evocat momentul istoric deosebit în care s-au plasat Mihai Eminescu și Ioan Slavici la 1871. Apoi, domnia sa l-a invitat pe domnul academician Alexandru Zub, organizator al Serbării de la Putna din 1957, când se împlineau 500 de ani de la urcarea pe tron a lui Ștefan cel Mare, să dea mărturie directă despre evenimentul pe care l-a trăit atunci la Putna.
În partea de încheiere a simpozionului, protos. Dosoftei Dijmărescu, exarh cultural al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților și membru al comitetului de organizare a evenimentului, a prezentat publicațiile apărute în cadrul manifestărilor aniversare „Serbarea de la Putna – 150”.
La final, starețul Mănăstirii Putna, arhim. Melchisedec Velnic, a înmânat, din partea Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, ordine și distincții de vrednicie celor care s-au implicat în reușita acestui simpozion și a Serbării de la Putna din anul 2021.