Prima Serbare a Românilor de Pretutindeni, desfășurată la Mănăstirea Putna în 15 august 1871, de hramul Adormirii Maicii Domnului, a fost o manifestare determinantă pentru definirea identității românești și a idealului național, în perioada de după Unirea din 1859.
Scopul Serbării a fost afirmarea identității românești comune și lansarea unui apel la unitatea culturală a tuturor românilor, trăitori atunci în România (Muntenia, Oltenia, Moldova, Bugeac), în Imperiul Otoman (Dobrogea), în Imperiul Rus (Basarabia) și în Imperiul Austro-Ungar (Bucovina în Cisleithania și Transilvania, Banatul, Crișana și Maramureșul în Transleithania). Figurile reprezentative ale celor 3000 de români care s-au adunat atunci în jurul „creștinului pios, al românului mare” – Sfântul Voievod Ștefan cel Mare – au fost Mihai Eminescu, Ioan Slavici și Ciprian Porumbescu. După Serbare, a avut loc Primul Congres al Studenților Români, în 16–17 august.
La 150 de ani de la acest eveniment, din dorința de a-i cinsti pe înaintași și de a merge mai departe pe drumul lor, la Mănăstirea Putna, un Comitet de inițiativă, alcătuit din reprezentanți ai asociațiilor studențești, ai tinerimii, ai mediului cultural și spiritual românesc, a gândit aniversarea în termenii continuității unui ideal: Serbarea de la Putna – 150. Continuitatea unui ideal.
14 august – Sosirea participanților la Serbarea de la Putna 150
În dimineața zilei de sâmbătă, 14 august, părinții mănăstirii au scos spre închinare moaștele Sfântului Iacob Putneanul și ale Cuvioșilor Sila, Paisie și Natan.
Primul moment important al zilei a fost întâmpinarea studenților veniți la Serbare. Pe urmele studenților din 1871, dar și ale celor din 1926, 1957, 2004, 2007, 2011, în jur de 600 de studenți au participat la Serbarea de la Putna – 150.
Sâmbătă dimineața, la ora 10.00, ei s-au întâlnit la Chilia Sfântului Daniil Sihastru și, de acolo, au venit împreună, pe jos, la mănăstire, interpretând cântece patriotice și religioase. La intrarea în mănăstire i-a întâmpinat părintele stareț, arhimandritul Melchisedec Velnic.
Părintele stareț i-a întrebat dacă se simt urmașii lui Mihai Eminescu, Ioan Slavici și Ciprian Porumbescu. Studenții confirmând că se simt astfel, părintele stareț le-a spus: „Dacă sunteți urmașii lor din toată inima, atunci Putna vă aparține, România vă aparține, și neamul, și țara. Și acest gând al vostru ne bucură și ne mângâie. Bine ați venit la mormântul Sfântului Voievod Ștefan, bine ați venit, precum odinioară, cu 150 de ani în urmă, Eminescu, Slavici, Ciprian Porumbescu!”
În după-amiaza zilei de sâmbătă, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a fost întâmpinat la Mănăstirea Putna de Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim, Arhiepiscop al Romanului și Bacăului, de Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, de părintele arhimandrit Melchisedec Velnic, starețul Mănăstirii Putna, precum și de numeroși clerici, credincioși, reprezentanți ai autorităților locale și tineri participanți la Serbare.
De la ora 18.00, Părintele Patriarh, ierarhii prezenți și academicienii Ioan-Aurel Pop și Irinel Popescu au vizitat expoziția Serbarea de la Putna – 150. Continuitatea unui ideal, ghid fiind scriitorul Adrian Alui Gheorghe. În expoziție au fost expuse Urna din argint, epitafurile și steagurile, așezate în 1871 la mormântul Sfântului Ștefan cel Mare, dar și obiecte de la celelalte serbări naționale de la Putna.
Sâmbătă seara, slujba privegherii a fost oficiată de Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. Răspunsurile liturgice au fost date de Grupul „Eustatie Protopsaltul” al Mănăstirii Putna. A fost cântată și Slujba Prohodului Adormirii Maicii Domnului, moment încărcat de înaltă trăire duhovnicească.
15 august – Serbarea de la Putna 150. Continuitatea unui ideal
Pe 15 august 2021, la ora 8.30 dimineața, în sunet de bucium, soborul ierarhilor, condus de Preafericitul Părinte Daniel, s-a închinat la mormântul Sfântului Voievod Ștefan cel Mare. Alături de Preafericirea Sa au slujit Sfânta Liturghie Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolit al Moldovei și Bucovinei, Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim, Arhiepiscop al Romanului și Bacăului, Preasfințitul Părinte Ignatie, Episcop al Hușilor, Preasfințitul Părinte Veniamin, Episcop al Basarabiei de Sud, Preasfințitul Părinte Nichifor Botoșăneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, și un sobor de preoți și diaconi.
Înaltpreasfințitul Părinte Calinic a oferit distincții celor care s-au implicat în organizarea manifestărilor aniversare și altor persoane care au sprijinit în mod deosebit lucrarea Bisericii. A urmat unul dintre momentele cele mai emoționante ale zilei: Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a sfințit candela din argint adusă de studenții români din țară și din afara granițelor. „Doamne, binecuvântează, sfințește și o arată podoabă a mormântului Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, pentru a răspândi lumina chemării spre unitate întru sfințenie tuturor românilor”, s-a rugat Părintele Patriarh.
Pentru realizarea Candelei aniversare, studenții au făcut o colectă publică, dând astfel prilejul multor studenți și credincioși români, din țară și din străinătate, să contribuie la realizarea acestui dar simbolic, precum înaintașii lor în 1871. Preafericitul Părinte Patriarh s-a mai rugat ca cei care au sprijinit financiar această lucrare și, în general, organizarea Serbării de la Putna – 150 din acest an, să primească putere și înțelepciune de sus pentru împlinirea voii lui Dumnezeu în continuare.
Candela a fost inspirată de Urna comemorativă donată de Mihai Eminescu și colegii lui de generație. Mesajul inscripționat pe Candelă îl reproduce pe cel de pe Urna din 1871, cu o singură adăugire – „marelui român” – și cu actualizarea anului și a numelui evenimentului: „Eroului, învingătorului, apărătorului existenței române, scutului creștinătății, marelui român, Sfântului Voievod Ștefan cel Mare. Junimea Română Academică, MMXXI Serbarea de la Putna – 150. Continuitatea unui ideal”. Candela are înălțimea de 40 cm și a fost lucrată de sculptorul bijutier Bogdan Popa.
În acordurile Baladei lui Ciprian Porumbescu, interpretată de violonistul Tudor Andrei – cel care a interpretat Balada și la serbarea organizată de Liga Studenților Români din Străinătate în 2011 –, doi reprezentanți ai studenților, Iulian Tomeac, președintele ASCOR Iași, și Silvia Mleșniță, au așezat Candela aniversară pe mormântul Sfântului Voievod Ștefan cel Mare. În această zi, câte doi studenți au făcut de gardă, cu schimbul, la mormânt.
În același timp, oficialitățile prezente au depus flori la statuia lui Mihai Eminescu, iar reprezentanți ai studenților au depus jerbe de flori la efigiile în bronz ale organizatorilor Serbărilor din 1871 și 1904 și la plăcile comemorative inscripționate cu numele principalilor organizatori ai Serbărilor de la Putna din anii 1926, 1957, 1966, 1992 și 2004.
În continuare, domnul Ioan Aurel Pop, Președintele Academiei Române, a susținut un discurs intitulat Patria noastră să fie credința noastră pe tema Serbării din 1871. A urmat cuvântul Președintelui Consiliului Județean Suceava, domnul Gheorghe Flutur, adresat în mod special studenților și tinerilor. La final, părintele stareț, arhimandritul Melchisedec Velnic, i-a mulțumit Preafericitului Părinte Patriarh Daniel pentru bucuria prilejuită de participarea la hramul mănăstirii și la Serbare. Părintele stareț a mulțumit și soborului clericilor slujitori, invitaților, oficialităților, tuturor pelerinilor și, în mod special, studenților implicați în organizarea Serbării. În continuare, a prezentat albumul dedicat Serbării din 1871 editat de mănăstire: Prima Serbare a Românilor de Pretutindeni. Putna, 1871, și DVD-ul Graiul neamului, realizat de Grupul vocal-tradițional „Ai lui Ștefan, noi oșteni” al Liceului Tehnologic „Ion Nistor” – Vicovu de Sus.
Între orele 16.00 și 19.00, în parcarea din fața mănăstirii a avut loc un concert de cântece patriotice și de muzică folclorică organizat de Centrul Cultural „Bucovina”, instituție a Consiliului Județean Suceava, condusă de managerul Vasile-Sorin Filip.
Seara, între orele 19.00 și 22.30, a fost săvârșită Slujba Privegherii în cinstea Sfinților Martiri Brâncoveni și a ctitorilor sfinți ai Mănăstirii Putna – Sfântul Voievod Ștefan cel Mare și Sfântul Ierarh Iacob Putneanul –, la care a slujit Preasfințitul Părinte Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud.
16 august – Congresul Studențesc Aniversar
Luni, 16 august 2021, în ziua de pomenire a Sfinților Martiri Brâncoveni, Sfânta Liturghie a fost săvârșită de Preasfințitul Părinte Ignatie, Preasfințitul Părinte Veniamin și Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, alături de un sobor de preoți.
După Sfânta Liturghie, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a săvârșit Slujba de pomenire pentru ctitorii Mănăstirii Putna și pentru făuritorii Serbării de la Putna din 1871. Alături de Preafericirea Sa au slujit Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Preasfințitul Părinte Ignatie, Preasfințitul Părinte Veniamin, Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul și soborul clericilor de la Sfânta Liturghie. Pentru parastas, mănăstirea a întocmit pomelnicul participanților și a celor care au sprijinit Serbarea din 1871, pe baza documentelor și a publicisticii din 1870–1871.
Apoi, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a luat parte la premierea câștigătorilor concursurilor organizate cu prilejul Serbării din acest an, după modelul concursului de discursuri din 1871, care a fost câștigat atunci de viitorul mare istoric A.D. Xenopol. Concursurile s-au adresat tinerilor cu vârste între 14 și 35 de ani și s-au desfășurat pe patru categorii: creație literară (poezie, proză scurtă și eseu), discurs, creație plastică, creație video. Mai multe jurii, formate din personalități ale vieții culturale și științifice, au analizat cu atenție lucrările primite.
Premiile au fost înmânate de Președintele Academiei Române, domnul Ioan Aurel Pop. În continuare, Cosmin Țugui a prezentat discursul cu care a câștigat Marele Premiu la categoria Discurs: Românii în Europa: între identitate și integrare. Ceremonia de premiere s-a încheiat cu imnul Serbării. Cântecul, intitulat Un ideal la Putna, a fost interpretat de Silvia Mleșniță, membră ASCOR Iași și studentă la Facultatea de Matematică a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
La Serbare au participat și elevii care au câștigat premii la ediția a XII-a a concursului „Spune-mi o poveste pentru suflet”, organizat de asociația cu același nume, condusă de profesoara Ioana Revnic. Tema ediției a fost „Putna 1871 – Serbarea tuturor românilor”.
După-amiază, a avut loc premiera filmului artistic Începutul unui ideal, care a pus în scenă momentele din 1870–1871. Filmul a fost realizat pro-bono de tinerii Diana Paul – regizor, Ovidiu Ciobanu și Cristian Țuglea – filmare și montaj, Radu Afloarei – lumini, Maria Florea – machiaj, costumele de epocă fiind oferite de către Ateneul Național din Iași.
Începând cu ora 16.00, în incinta Centrului Cultural „Mitropolit Iacob Putneanul” al mănăstirii, a avut loc Congresul Studențesc Aniversar. Congresul a început cu un cuvânt al Părintelui Patriarh Daniel, intitulat Aniversare și comemorare pentru mai multă comuniune românească. A urmat cuvântul domnului Ioan Aurel Pop, Președintele Academiei Române, apoi câte trei întrebări adresate Părintelui Patriarh și Președintelui Academiei de către studenți. Congresul Studențesc Aniversar a continuat cu luări de cuvânt din partea organizațiilor studențești din țară și din afara țării și a altor organizații de tineri invitate. În final, a fost citită Declarația Congresului Studențesc Aniversar, realizată pe baza consultărilor din perioada anterioară Serbării.
Studenții și tinerii participanți la Serbare au urcat luni seară pe Dealul Crucii de lângă mănăstire, unde au aprins torțe și au format cu ele numărul aniversar 150 – o lumină spre cer, recunoștință pentru cei de acum 150 de ani și pentru lucrarea lui Dumnezeu prin ei. Și la Serbarea din 1871, pe dealurile din jurul mănăstirii au fost aprinse focuri, iar în ultimii ani, la diferite sărbători, studenții veniți la mănăstire au mai luminat Dealul Crucii cu diferite mesaje aniversare. Tinerii au coborât dealul cântând și au intrat în mănăstire cu torțele în mâini, înconjurând biserica. Ei au fost întâmpinați de Preasfințitul Părinte Ignatie, Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul și părintele stareț Melchisedec. Monica, o tânără studentă din Elveția, a declarat pentru basilica.ro: „Oare tot așa, cu torțe aprinse, vom intra și în rai? Cred că da. Ne trage neamul”.
Seara s-a încheiat cu un foc de tabără organizat de studenți pe malul râului Putna.
Au fost zile de har și de nădejde, care se înscriu în istoria neamului și a mănăstirii ca o filă a cărții începute aici de Sfântul Voievod Ștefan cel Mare, în care și-au însemnat bunele doriri și Mihai Eminescu și generația sa în 1871: credința în Dumnezeu și patriotismul.
Aniversare și comemorare pentru mai multă comuniune românească
Biserica Ortodoxă Română a avut o contribuție majoră la promovarea conștiinței unității spirituale a neamului românesc. Ea a cultivat în sufletele credincioșilor români conștiința trează că ei au, ca popor, aceeași origine daco-romană, aceeași limbă și aceeași credință creștină majoritar ortodoxă.
Mihai Eminescu, cunoscând bine viața și istoria poporului român, precum și rolul Bisericii și al credinței creștine în dezvoltarea culturii și a limbii române, ca veșmânt viu al învățăturilor de credință și al cultului liturgic, a numit Biserica Ortodoxă „maica spirituală a neamului românesc, care a născut unitatea limbii și unitatea etnică a poporului […]”; fiind „păstrătoarea elementului latin […] care a stabilit și a unificat limba noastră într-un mod atât de admirabil, încât suntem singurul popor fără dialecte propriu-zise”.
Așadar, limba română și credința creștină majoritar ortodoxă sunt componente fundamentale ale identității poporului român. […] Sunt și tineri care poartă un ideal nu totdeauna exprimat și articulat suficient, dar care este într-o stare latentă sau într-o stare de posibilă manifestare atunci când sufletul este stimulat de alți tineri. Așa cum spunea Sfântul Ioan Damaschinul: „cărbune din cărbune se aprinde”. Dacă ai prieteni credincioși, dacă ai prieteni iubitori de Dumnezeu și de popor, atunci ei îți transmit flacăra credinței încetul cu încetul, nu neapărat printr-o îndoctrinare, ci prin prezență și prin modul de a fi. […]
Atunci când slăbește credința în societate, când se îngustează orizontul spiritual al oamenilor și totul este redus la existența biologică și telurică, este mare nevoie să ne reamintim cuvintele Mântuitorului Care spune: „Cel ce crede în Mine, chiar de va muri, viu va fi” (Ioan 11, 25). Deci, credința este izvor de viață veșnică. Noi, când suntem întrebați: „De ce crezi în Dumnezeu?”, răspundem: „Pentru că m-am hotărât să trăiesc veșnic”.
Extras din cuvântul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la Congresul Studențesc Aniversar
Să fim naționali, cu fața spre universal
Noi, tinerii români de pretutindeni, din țară și din afara granițelor țării, ne-am întâlnit în 15 și 16 august 2021, în locul sfânt al Mănăstirii Putna, să aducem cinstire celor ale căror mâini și suflete au plămădit în 1871 Prima Serbare a Românilor de Pretutindeni și Primul Congres al Studenților Români de Pretutindeni, spre afirmarea idealului unității poporului român.
Astfel, după 150 de ani, noi, în numeroase ateliere de lucru care s-au desfășurat înainte de aceste zile aniversare, am reflectat la istorie, am analizat prezentul și am gândit cum poate fi construit viitorul.
Am depus o candelă pe mormântul „apărătorului existenței române”. Continuitatea idealului unității naționale și binele pe care unitatea îl revarsă sunt simbolizate de această candelă. (…)
Am realizat Congresul Studențesc Aniversar nu doar pentru noi, ci și pentru generațiile viitoare. Fie ca idealul unității, exprimat în 1871, idealul Marii Uniri, idealul libertății și adevărului care a continuat chiar și în timpul represiunii identității istorice și religioase din timpul regimul comunist să rămână datoria tuturor generațiilor care vor urma!
Motto-ul Serbării din 1871, „Uniți în cuget, uniți în Dumnezeu”, rămâne un ideal continuu, care se împlinește prin credința în el și prin fapta jertfelnică în clădirea lui perpetuă.
Având conștiința că „acolo unde este inima tinerilor, acolo este viitorul”, adresăm o chemare către tinerii din generația noastră: Să fim naționali, cu fața spre universal! Să fim verticali, păstrând același ideal!
Extras din Declarația Congresului Studențesc Aniversar
Mărturii ale studenților participanți la Serbare și Congres
Idealul este un punct spre care tinzi neîncetat, asimptotic. Cu cât mai înalt și cuprinzător este idealul și cu cât miza morală este mai mare, cu atât este mai potrivit pentru tineri. Perioada tinereții e perioada în care beneficiezi de o forță foarte mare, ce așteaptă să fie descoperită și pusă în slujba adevărului. Tinerilor le este specific să privească foarte concentrat spre viitor, să viseze, adică să aibă un ideal. Idealul Serbării de acum 150 de ani reprezintă drumul pe care fiecare generație de tineri și toți românii sunt chemați să pășească.
Iulian Tomeac, 22 ani, Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae”, Iași, Președinte ASCOR Iași
Nemurirea poporului român se traduce prin supraviețuirea lui. Și cum ar putea acesta supraviețui fără o limbă comună, fără o credință comună sau fără să ne uităm în urmă la izvorul istoriei neamului românesc? Idealul unității este reamintirea constantă a sursei de unde am pornit, a poziției în care ne aflăm în prezent și a locului în care dorim să ajungem, pentru a reuși să îi aducem pe toți cei care sunt români de drept sub tricolorul întregului teritoriu românesc.
Teodora Diana Paul, 20 de ani, Facultatea de Istorie și Filosofie, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca
A fost un moment unic în viața mea, care m-a învățat cât de important este să fii alături de oameni care îți împărtășesc valorile și principiile. Aș putea spune că abia acum am înțeles cu adevărat însemnătatea cuvântului împreună.
Atanasia Pântea Moglan, 18 ani, Liceul „Varlaam Mitropolitul”, Iași
Cred ca abia peste câțiva ani, când ne vom uita înapoi la zilele petrecute aici, ne vom da seama ce au însemnat cu adevărat Serbarea și Congresul Studențesc pentru fiecare dintre noi. Pentru mine, această Serbare a fost un impuls, așa după cum ne îndeamnă imnul național: „Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte!” Participând la acest moment istoric, am simțit că m-am trezit dintr-o amorțeală în care uitasem demult de ce suntem capabili noi, tinerii, și cât de uniți putem fi. Eu mă rog ca unitatea pe care am arătat-o întregii țări zilele acestea să inspire întreg poporul român, care să creadă că încă mai putem fi o țară unită, frumoasă, demnă și cu un viitor strălucit.