Mihaela plângea. Seara le spusese părinților ei că e însărcinată. Simțea că vor fi împotriva deciziei de a păstra copilul, dar s-a gândit în sinea ei: „Le voi spune. Ce vor putea să-mi facă? Am 26 de ani, am terminat o facultate, un master și am un job. Sunt independentă și mă voi lupta pentru acest copil. Voi merge mai departe, indiferent de reacția lor. Mama și-a avortat primul copil la îndemnul părinților. Probabil va înțelege ce e în sufletul meu și mă va susține. Cu tata nu mă înțeleg prea bine, dar voi vedea ce va fi”.
Deși dorința Mihaelei de a păstra copilul era clară și părea că e stăpână pe situație, reacția mamei a dat-o peste cap. Aceasta a început să țipe și să-i zică: „Nu se poate așa ceva! Noi ne-am chinuit să te creștem așa cum am putut, iar tu ne distrugi viețile? Trebuie să faci avort orice ar fi! Cum o să crești un copil fără bărbat? Dacă el era lângă tine, nu era nici o problemă. Te-ai gândit ce o să spună lumea de la noi din oraș? Cum o să se uite la tine?”.
Într-un moment de furie, mama ei i-a spus: „N-am făcut doar un avort. Am făcut 20 de avorturi după tine! Viața mea a fost distrusă. Nu a fost nimeni cu adevărat lângă mine. N-am avut de ales”.
Mihaela a avut un șoc la auzul acestor cuvinte. Mama ei a trecut prin multe traume și suferință, însă din păcate tragedia propriilor avorturi și mentalitatea pro-avort formată de-a lungul anilor nu i-au permis să se bucure de faptul că fiica ei are un copil.
Cearta cu părinții a fost un episod dintr-o criză de sarcină care a durat trei luni. Ea începuse mai devreme, odată cu plecarea bărbatului cu care era, Silviu.
Silviu a început să facă glume: „Oare ești însărcinată?”, „Cum ar fi să avem un copil?”. A dus-o cu tachinările vreo săptămână, după care i-a zis: „Hai să luăm un test să vedem”. Ea i-a răspuns: „Sigur nu este, dar hai sa îl facem”.
Mihaela a făcut un test. L-a făcut și pe al doilea. Pentru prima dată în viața ei, e mamă! Ce poate fi mai frumos pentru o femeie, mai ales că a aflat acest lucru cu 3 zile înainte de ziua ei de naștere? El a zis: „Uau! Vom avea un copil! Ce nume punem copilului? Indiferent ce alegi să faci, relația merge înainte”.
Peste câteva zile însă, sentimentele lui s-au schimbat: „Mihaela, îmi pare rău! Nu putem să avem un copil. Nu suntem pregătiți pentru asta. Mama a făcut 15 avorturi. Nu te panica. Vei depăși momentul, voi avea grijă de tine. Vom face un copil anul viitor, când vom fi deja mutați împreună. Uite, vine ziua ta. Știi ce, o să-ți fac cadou o programare și banii necesari pentru avort”.
Mihaela se uita la Silviu și se gândea că e ireal ce trăiește. Omul care zicea că o iubește și vrea o relație pe termen lung, brusc dă bir cu fugiții. Și nu doar că dă bir cu fugiții, dar îi oferă o programare la avort de ziua ei, „din dragoste”.
Mihaela se uită la el și zice: „Cum poți să îmi spui așa ceva? Așa mă iubești tu pe mine? Mă pui să omor copilul nostru de ziua mea? Așa mă respecți tu pe mine, călcând în picioare sentimentele și existența mea? Nu-ți dai seama că avortul o să mă distrugă pe mine ca femeie, că nu voi mai fi la fel după? Ce fac dacă mă apucă depresia? Ce fac dacă nu mai pot să am alți copii? Cine îmi alină mie durerea pierderii copilului meu? Știi ceva? Bărbații vin și pleacă. Un copil oferă dragoste necondiționată. Dacă vrei să pleci, pleacă, dar nu mă obliga să renunț la copil pentru tine, că asta e o prostie”.
Silviu a plecat. Frica de responsabilitate a fost mai puternică decât ceea ce părea și numea dragostea pentru Mihaela. Când a rămas singură, complet lipsită de sprijinul partenerului și de cel al părinților, pe Mihaela a apucat-o disperarea. S-a tot gândit ce să facă. Poate că avortul l-ar fi adus înapoi pe Silviu și totul ar fi fost ca înainte, dar cum să îi ia viața copilului ei pentru că un bărbat o șantajează cu asta?
Într-o dimineață s-a trezit și a zis: „Dumnezeu m-a ajutat de multe ori în viață. O să merg la biserică să vorbesc cu un preot”. Biserica la care a mers era deschisă. Ajungând acolo își repeta încontinuu: „Doamne, dă-mi un semn și spune-mi ce să fac”.
Preotul spovedea. Când Mihaela i-a povestit prin ce trece, preotul a ascultat-o și a încurajat-o mult să meargă mai departe în mod firesc, să ocrotească viața din pântecele ei, pentru că unde Dumnezeu a pus viața nimeni nu are dreptul sa intervină. „Dumnezeu ți-a dat copilul. Tot Dumnezeu îți va da și cu ce să îl crești. Nu îți face griji, draga mea!”
La finalul discuției, i-a făcut cunoștință cu o doamnă pe nume Mihaela, o femeie care a susținut-o mult pe tânăra mămică. Au vorbit în fiecare zi la telefon, s-au întâlnit. Pentru ea a contat enorm. Într-o zi, doamna Mihaela a găsit din întâmplare site-ul Centrului „Sfânta Împărăteasă Elena” din București și a încurajat-o să sune la linia verde 0800.070.013.
Peste mai puțin de nouă luni de zile, în august 2021, Mihaela a născut un băiețel. Sprijinul oferit Mihaelei a făcut diferența între viață și moarte.