background

Ioana Lupașcu: „Am regretat mereu avortul făcut. Un copil nu vine să încurce viața cuiva, ci să i-o așeze și să i-o înfrumusețeze”

Ioana Lupașcu: „Am regretat mereu avortul făcut. Un copil nu vine să încurce viața cuiva, ci să i-o așeze și să i-o înfrumusețeze”

Ioana Lupașcu a ales să vorbească public despre drama avortului, pentru a sprijini alte femei să urmeze o cale diferită și să aleagă viața. După avort, relația cu tatăl copilului s-a destrămat. Mai mult de 10 ani nu a vorbit aproape cu nimeni despre durerea ei.

La momentul la care s-a întâmplat să recurg la avort, fiind și foarte tânără, la începutul anilor ’90, nu existau centre de consiliere sau eu nu știam de existența lor. Nu era un subiect adus în discuție în societate. Era privit ca pe o eliberare, însă la momentul acela nu știam că, de fapt, va fi o încarcerare a propriului suflet. Eu n-am înțeles acest lucru de la început, ci mult mai târziu.

Aveam 19 ani, eram la începutul facultății. M-am temut, iar toți cei din jurul meu mi-au spus că îmi va fi greu să îmi continui studiile, că voi fi privită ciudat în societate pentru că rămăsesem însărcinată nefiind căsătorită. După ce m-am maturizat și am privit în trecut, mi-am dat seama că puteam să îmi continui școala în timp ce îmi creșteam copilul.

Un copil nu vine să încurce viața cuiva, ci să i-o așeze și să i-o înfrumusețeze. Fiecare copil vine în lume cu îngerul lui păzitor, cu sprijin și ajutor de la Dumnezeu.

Am regretat mereu avortul făcut, care nu a lăsat urme fizice, cum se întâmplă în alte cazuri. Mi-am dat seama că motivul care stă la baza avortului este acela care nu se va împlini niciodată în viața omului – nu poți să construiești nimic având la bază o astfel de crimă teribilă. Avortul este o crimă, lucru de care eu n-am fost conștientă la vârsta de 19 ani.

Este ca și când am înjunghia un copil mic pe stradă. Ni se pare de necrezut ca cineva să facă acest lucru, dar de fapt asta se întâmplă în timpul unui avort: un copil fără apărare este omorât cu brutalitate pentru un motiv anume al mamei, al tatălui sau al celor din jur.

Eu am făcut asta pentru studii, pe care le-am terminat, dar nu le-am putut folosi niciodată, iar acesta este un lucru drept și firesc, pentru că Dumnezeu este drept. Știu multe alte motive care pot sta la baza avortului: pentru iubirea unui bărbat, dar se poate ca relația să nu meargă și se destramă; pentru carieră, care nu se va împlini în felul dorit, fiindcă pe un asemenea sacrificiu nu se poate construi nimic.

Avortul este teribil și te lipsește pe tine, ca mamă, de miracolul vieții care se naște din tine.



Articol din revista
Cuvinte către tineri, nr. XV/2022