Cruci

Crucile păstrate în colecția Mănăstirii Putna reconstituie o microistorie a genului în arta medievală moldovenească: cea mai veche cruce din grup și totodată din Moldova a fost donată mănăstirii de Ștefan cel Mare în 1503, iar cea mai nouă datează din 1816. Crucile la care ne referim au un numitor comun: folosite în timpul Liturghiei, purtate în procesiuni sau păstrate pe masa altarului, ele sunt sculptate în lemn și ferecate în argint, uneori aurit.

Crucea dăruită Mănăstirii Putna de Ștefan cel Mare în 1503. Detaliu. — Crucea dăruită Mănăstirii Putna de Ștefan cel Mare în 1503 este o cruce de mână monumentală, din lemn de chiparos, pe care sunt sculptate 18 scene.

Crucile din secolul al XVI-lea au trei brațe și mâner, și sunt de dimensiuni relativ mari (în medie 50 × 20 cm). Toate se caracterizează printr-o desfășurare narativă amplă, influențată probabil de pictura murală și de cea de icoane din acest veac. Pe ambele fețe ale crucii sunt ilustrate, în scene miniaturale, momente capitale din viața lui Iisus Hristos și a Maicii Domnului.

Aceste scene se regăsesc pe crucea dăruită Putnei de ctitorul său în 1503. În centrul acesteia, pe o față și pe cealaltă, sunt ilustrate Botezul Domnului și Răstignirea, evenimente cu încărcătură simbolică complementară, prima scenă revelând natura dumnezeiască a lui Iisus, a doua evidențiind natura sa umană. Celelalte reprezentări, înscrise în medalioane legate între ele prin noduri, cuprind scene din ciclul Patimilor Domnului, icoana Sfintei Treimi și figuri de sfinți. Crucea este ferecată în argint aurit.

În ciuda dimensiunilor reduse ale crucii donate de Ioan Bainschi și soția sa, scenele cu sărbători și figurile de sfinți sunt reprezentate cu claritate, în toate detaliile.

Din secolul al XVI-lea datează o altă cruce foarte frumoasă, tot de mână. Din lemn de cedru, minuțios sculptată pe amândouă fețele, ea a fost dăruită de Ioan Bainschi, pârcălab de Orhei, și soția lui, Maria, pe 20 august 1566. Crucea, cu trei brațe, este îmbrăcată în argint aurit și împodobită cu mici pietre de rubin. Meșterul, care și-a înscris numele deasupra ultimului cadru de pe revers, azi indescifrabil, a populat compozițiile cu multe personaje, arhitecturi și peisaje, preluând din pictura murală chiar și cerul presărat de stele.

Crucile din secolele XVII–XVIII de la Putna sunt mai mici, au un singur braț transversal, iar iconografia lor este mult simplificată. Cele din veacul al XVII-lea sunt toate cruci de mână. În secolul al XVIII-lea nu se produc schimbări importante în forma și iconografia crucilor, cu excepția fixării acestora pe postamente. Dacă în veacul al XVII-lea se continuă sculptura miniaturală în basorelief, în secolul următor prevalează tehnica ajurului.

Crucea cu postament din 1816

Între crucile păstrate din secolul XIX, o notă aparte o aduce crucea cu postament donată în 1816 de Dimitrie, Ana și fiii lor. Cele 12 compoziții sculptate delicat și cu precizie, în ajur și relief aplatizat, reiterează unele scene din complexa iconografie a genului din veacul al XVI-lea. Ferecătura este lucrată în argint aurit, încrustat cu pietre albastre și roșii, dispuse pe ambele părți, câte una la fiecare colț de braț. Mici aplicații decorative în formă de fluturi și butonașe filigranate împodobesc brațele crucii, cu excepția celui de jos care se termină într-un mâner aurit, cu suport circular, decorat în stilizări florale.

Inscripția votivă este scrisă pe suport, în limba română, cu litere chirilice: „Dimitrie, Ana și fiii lor, 1816”.

Din veacul al XVII-lea se păstrează două cruci de mână dăruite de ierarhi cu metania la Putna.

Una este cea dăruită de Mitropolitul Sava Balaci, în 8 ianuarie 1695. De mai mici dimensiuni față de cele două anterioare, și ea este sculptată în lemn pe ambele fețe, fină și deosebit de îngrijită. A fost îmbrăcată în argint aurit și împodobită cu emailuri și pietre colorate.

Cruce ferecată de la Mitropolitul Sava Balaci, 1695. — Inscripția de danie este gravată pe mâner, în limba slavonă: „Această cruce a făcut-o Sava Bălăci, mitropolitul, și a dat-o sfintei Mănăstiri Putna, în anul 7203 <1695>, ianuarie 8”.

De numele unui alt monah cu metania la Putna, Ierothei, Episcop de Huși, se leagă o cruce din lemn de chiparos (1697–1698), săpată delicat, ferecată în argint aurit și decorată pe ambele fețe cu flori din metal și cu rubine.