A XIV-a ediție a simpozionului anual dedicat memoriei acad. Zoe Dumitrescu-Bușulenga – Maica Benedicta s-a desfășurat la Mănăstirea Putna în perioada 20–21 august 2020, la împlinirea a 100 de ani de la nașterea distinsei profesoare.
Joi, 20 august, la Altarul de vară al mănăstirii a fost săvârșită slujba de pomenire a Maicii Benedicta, de către Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, împreună cu clerici ai mănăstirii. Apoi ,participanții au mers la cimitirul mănăstirii, unde Maica Benedicta a fost înmormântată, conform dispoziției testamentare și cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Pimen, în anul 2006.
Aici au rostit evocări părintele stareț al mănăstirii, arhim. Melchisedec Velnic, doamna Teodora Stanciu, ucenică a doamnei Bușulenga, și monahia Elena Simionovici de la Mănăstirea Voroneț.
Expoziția „Acad. Zoe Dumitrescu-Bușulenga – Maica Benedicta. 100”
În aceeași zi, la Centrul Cultural „Mitropolit Iacob Putneanul” al mănăstirii a avut loc vernisajul expoziției „Acad. Zoe Dumitrescu-Bușulenga – Maica Benedicta. 100”.
Expoziția a fost organizată pe baza arhivei oferite de către familia Radu și Rodica Marinescu. Selectarea și organizarea exponatelor a fost făcută de scriitorul Adrian Alui Gheorghe. Au fost expuse manuscrise, documente și corespondență din mediul academic, cărți cu dedicații primite de la oameni de cultură și oameni ai Bisericii.
Acestei expoziții s-au alăturat artiștii Dacian Andoni, care a oferit două portrete ale marii profesoare, și Constantin Flondor, cu două lucrări din 1989, anul centenarului morții lui Mihai Eminescu.
Cu aceeași ocazie, profesorul Gheorghe Simon a dăruit mănăstirii înregistrarea unei discuții memorabile pe care acad. Zoe Dumitrescu-Bușulenga a avut-o cu un grup de profesori francofoni, membri ai asociației „Fraçois Mauriac”, în 1993.
Colocviul „Har și vocație în cultura română”
Seara au început sesiunile de comunicări științifice, desfășurate în condițiile impuse de situația pandemică.
În cadrul lor a fost lansat numărul 13, XII–2020 din Caietele de la Putna, care reunește comunicările colocviului „Credință. Cultură. Transmitere” din anul 2019, volum prezentat de către Teodora Stanciu. Tot acum a fost lansată cartea Destinul Bisericii românești din nordul Bucovinei în perioada sovietică. Credință, limbă, identitate, al treilea volum din colecția Destin bucovinean, îngrijit de acad. Alexandrina Cernov de la Cernăuți, care l-a și prezentat într-o intervenție online.
Muzicologul Irina Hasnaș, director la Casa artelor „Dinu Lipatti” din București, a adus o mărturie personală în care a evidențiat traiectoria formării, vieții și preocupărilor Maicii Benedicta. A urmat un alt portret transmis sub forma unei înregistrări video de prof. univ. Stephen Poen, de la Roma: Acad Zoe Dumitrescu-Bușulenga la Roma.
O altă mărturie personală, foarte vie, a fost cea a prof. univ. Constantin Parascan, care are în grijă Bojdeuca lui Ion Creangă de la Iași, mărturie bazată pe întâlnirile de la Iași cu marea profesoară: Zoe Dumitrescu-Bușulenga – Om Model de învățătură.
Simpozionul a continuat cu comunicări ținute la fața locului sau prin intervenții video, în direct sau înregistrate. Profesorul Gheorghe Simon a realizat o caracterizare a profesoarei și omului de credință Zoe Dumitrescu-Bușulenga, plecând de la 100 de cuvinte ale virtuții și bunătății, iar protosinghelul Hrisostom Ciuciu, de la Mănăstirea Putna, și-a intitulat comunicarea „Întâmplatu-s-a Cuvântul lui Dumnezeu” cu Maica Benedicta. Dimensiunea profetică a unui academician.
În încheierea colocviului, doamna Teodora Stanciu a subliniat cadrul special în care s-a desfășurat această ediție a colocviului și importanța desfășurării lui. Având în față portretul realizat de Dacian Andoni, domnia sa a expus direcția pe care viața celei portretizate o indică: „Privirea aceasta a maicii Benedicta este atât de intensă, de frumoasă, de generatoare de încredere pentru noi. Direcția, sensul este acolo: «Dacă veți putea, acolo să vă îndreptați, pentru că altă cale mai frumoasă și mai adevărată nu veți găsi.» Aceasta îmi transmit mie ochii maicii Benedicta din această acuarelă, iar trăsăturile smereniei se disting și în această lucrare. Parcă este împuținată în fața măreției lui Dumnezeu spre care privește doamna academician.”
Un accent important a fost pus de profesorul Mihai Șleahtițchi, care a arătat cât de importante sunt colocviile pentru românii de pe ambele maluri ale Prutului și a mulțumit „pentru că apropiați spiritul basarabean”.
Cum restricțiile în vigoare din anul 2020 au redus anvergura colocviilor, participanții au convenit că este util ca tema să fie tratată și la colocviul din anul 2021.