După ce anul 2004 a fost consacrat împlinirii a 500 de ani de la trecerea în veșnicie a Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, în anul 2007 avem din nou prilejul de a urma îndemnul Sfântului Apostol Pavel: „Aduceți-vă aminte de mai-marii voștri, care v-au grăit vouă cuvântul lui Dumnezeu; priviți cu luare aminte cum și-au încheiat viața și urmați-le credința” (Evrei 13,7).
La împlinirea a 550 de ani de când Ștefan cel Mare și-a pus viața în slujba poporului, fiecare dintre noi suntem chemați să ne cercetăm conștiința: cum ne raportăm astăzi la Sfântul Strămoș, în dezordinea politică, socială, economică, dar mai ales morală în care ne aflăm.
Din mila lui Dumnezeu, există încă români care aud glasul de peste timp al celui ce nu a avut odihnă întru apărarea țării și a credinței, și care, din preaplinul inimii lor, plămădesc evenimente și dăruiesc astfel și celorlalți bucuria întâlnirii cu sfințenia și dragostea de țară.
Prezentăm mai jos cele mai importante manifestări culturale de până acum ale acestui an comemorativ dedicat Marelui nostru Părinte.
Iași, 15 martie Colocviul Ștefan cel Mare.
Izvoare și interpretări
Profesorii ieșeni Ștefan S. Gorovei și Maria Magdalena Székely, în colaborare cu Centrul de Cercetare și Documentare al Mănăstirii Putna, au fost gazdele colocviului Ștefan cel Mare. Izvoare și interpretări, desfășurat joi, 15 martie, la Casa Catargi din Copou.
Parte a Programului de cercetări privind ideologia medievală a puterii, colocviul a reunit distinși profesori, cercetători și monahi care au oferit noi date și interpretări privind personalitatea și epoca lui Ștefan cel Mare.
Sesiunea de comunicări a fost deschisă de Preacuviosul Părinte Arhimandrit Melchisedec Velnic, starețul mănăstirii Putna, care a prezentat comunicarea Un odor regăsit: cununa moaștelor Sfântului Simeon de la Muntele Minunat (1463) . Lucrarea a repus în circuitul științific un obiect de mare valoare istorică, pe care se păstrează cea mai veche inscripție de la Sfântul Voievod Ștefan. Considerată de mult pierdută, cununa se află și astăzi la mănăstirea Neamț. Auditorii au putut afla lucruri inedite despre felul în care sunt datori monahii să păstreze cu grijă odoarele în mănăstiri și despre urmările cuceririi Locurilor Sfinte și a Constantinopolului de către turci.
A urmat comunicarea Taina mormântului de la Mirăuți. Un indiciu spre dezlegare în care doamna Maria Magdalena Székely a făcut câteva observații privind interpretarea materialului arheologic găsit în anul 1998 într-un mormânt din biserica Mirăuților din Suceava, vechea Mitropolie a primilor domni moldoveni. S-au făcut comparații cu obiecte similare existente în muzeul mănăstirii Putna și s-a emis ipoteza că personajul îngropat acolo ar putea fi Ștefan Lăcustă, domnul Moldovei (1538-1540).
Domnul profesor Petronel Zahariuc a prezentat Un document necunoscut de la Ștefan cel Mare – un act inedit, ce vine să întregească imaginea istoricului despre activitatea cancelariei moldovenești la sfârșitul domniei lui Ștefan cel Mare.
A patra comunicare, cu titlul Informație, propagandă, mistificare: scrisoarea din 25 ianuarie 1475 - a aparținut domnului profesor Ștefan S. Gorovei. Acesta a arătat cum suverani potrivnici Moldovei au folosit în scop personal cea mai cunoscută scrisoare a lui Ștefan cel Mare, pentru a-și însuși meritele acestuia și ajutoarele cu care țările creștine din Europa susțineau lupta împotriva turcilor.
Portrete paralele: Filip cel Bun și Ștefan cel Mare este lucrarea domnului profesor Ovidiu Cristea, director adjunct al Institutului de Istorie „N. Iorga” din București. Domnul Moldovei este pus față în față cu un alt chip excepțional al timpului: Filip al III-lea cel Bun, ducele Burgundiei (1419-1467).
Bogdan-Petru Maleon, de la Universitatea „Al. I. Cuza”, a prezentat comunicarea Venituri eclesiastice în Moldova lui Ștefan cel Mare. Viața Bisericii din Țările Române în Evul Mediu constituie o preocupare mai veche a autorului, foarte folositoare pentru cei care doresc să cunoască modul în care românii au înțeles și au trăit Ortodoxia de-a lungul secolelor.
Liviu Pilat în Convertirea lui Petru Aron și începutul domniei lui Ștefan cel Mare, a prezentat argumente care infirmă ipoteza că domnitorul Petru Aron ar fi renunțat la credința ortodoxă.
Amintirea lui Ștefan cel Mare la Colomeea a încheiat șirul comunicărilor. Profesorul Ștefan S. Gorovei a înfățișat rezultatele călătoriei de cercetare efectuate în Ucraina în anul 2006 de către un grup de profesori ieșeni și un grup de monahi de la mănăstirea Putna. A fost identificat locul unde, în 1485, Ștefan cel Mare a depus jurământul de credință regelui Poloniei, Cazimir al IV-lea.
Doljești, 12 aprilie
Amintirea bătăliei din 12 aprilie 1457
În Marțea Mare a anului 1457, în 12 aprilie, Ștefan cel Mare câștiga la Doljești, pe Siret, lupta împotriva lui Petru Aron, ucigașul tatălui său. La inițiativa Episcopiei Romanului și în colaborare cu Primăria comunei Doljești (județul Neamț), pentru comemorarea evenimentului care a avut loc cu 550 de ani în urmă, s-au stabilit o serie de acțiuni comune care au culminat cu procesiunea religioasă și ceremonia din data de 12 aprilie.
Pe locul unde, potrivit tradiției, a avut loc lupta din 1457, s-a ridicat în 1957 – la împlinirea a 500 de ani – un monument simplu, sub forma unui obelisc. Piatra de marmură a acestuia s-a pierdut în anii din urmă. Prin grija Episcopiei Romanului și a Primăriei Doljești, acest monument a fost curățat înaintea serbării și au fost așezate, spre veșnică pomenire, o cruce și două plăci de marmură.
În ziua de joi, 12 aprilie, începând cu ora 9, la biserica ortodoxă „Sfânta Treime” s-au adunat un mare număr de locuitori ai comunei Doljești și din localitățile învecinate. Au fost prezenți Preasfințitul Ioachim Băcăoanul, arhiereu vicar al Episcopiei Romanului însoțit de 14 preoți din Protopopiatul Roman, domnul Gheorghe Cojocariu, inimosul primar al comunei Doljești, reprezentanți ai altor culte, oficialități locale și județene, ziariști și delegați ai posturilor locale și centrale de radio și televiziune.
De la mănăstirea Putna, au sosit doi părinți purtând icoana praznicală a Sfântului Voievod Ștefan, pe al cărui hrisov se poate citi: „Mai presus de tihna noastră stă datoria sfântă de a apăra ființa și neatârnarea țării noastre”, un adevărat îndemn pentru toți cei care gândesc și simt românește. De asemenea, a fost adusă din muzeul mănăstirii și copia după sabia Voievodului ce se află astăzi în muzeul Topkapı Sarayı din Istanbul.
După sosirea invitaților, în jurul orei 10, s-a făcut o scurtă rugăciune în biserică, apoi s-a pornit în pelerinaj către locul bătăliei. Convoiul era deschis de tineri purtând steagul României, sabia Voievodului, prapuri, icoane și coroane de flori. În urmă venea icoana Sfântului Ștefan, apoi preoții și Preasfințitul Ioachim Băcăoanul. Sute de pelerini întregeau acest alai sărbătoresc. Sătenii, cei care nu veniseră de la început, așteptau în poartă să se alăture celorlalți. Cu emoție sfântă, toți am străbătut aceste locuri de unde a început cel mai glorios capitol al istoriei românilor: domnia lui Ștefan cel Mare.
După ieșirea din sat, ca la un semn, norii care amenințau sărbătoarea s-au risipit și pelerinii au văzut, în lumina caldă a soarelui de primăvară, pe o colină dinspre Siret, cum se înălța maiestuos monumentul. Acesta a fost dezvelit de oficialități și sfințit de Preasfinția Sa Ioachim Băcăoanul; după aceea a avut loc slujba de pomenire și s-a citit rugăciunea pentru odihna sufletelor celor căzuți pe câmpul de luptă, pentru apărarea țării și a credinței strămoșești. S-au pomenit și numele membrilor familiei și ale tuturor sfetnicilor, dregătorilor și oștenilor Măriei Sale, atât cât îi cunoaștem din documente și alte izvoare istorice.
Au urmat cuvintele de sărbătoare ale invitaților, iar domnul primar al comunei Doljești a înmânat diplome și plachete comemorative. S-a subliniat importanța domniei Sfântului Voievod Ștefan pentru istoria românilor, caracterul național și ortodox al luptei sale și actualitatea mesajului pe care ni-l transmit faptele omului politic creștin, chiar și după trecerea a cinci veacuri. S-a amintit că, în același ceas, la Putna, Înaltpreasfințitul Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, slujea Sfânta Liturghie și parastasul de pomenire pentru cei care, dimpreună cu Sfântul Ștefan cel Mare, au apărat țara și credința strămoșească.
În încheiere, participanții au asistat la un frumos program artistic prezentat de copiii comunei, îmbrăcați în costume populare. Aceștia au recitat poezii și au interpretat cântece care cinstesc amintirea vie a timpurilor de glorie pe care le-a cunoscut Moldova condusă de vrednicul și viteazul ei conducător.
Trebuie amintite aici entuziasmul și buna organizare de care au dat dovadă locuitorii Doljeștiului cu ocazia acestei frumoase manifestări de suflet. Ei l-au cinstit pe Sfântul Strămoș atât prin prezența lor, cât și prin dragostea pe care au arătat-o față de oaspeți și față de valorile istorice ale locului.
Mănăstirea Putna, 12 aprilie
Sfânta Liturghie arhierească și slujbă de pomenire
În mănăstirea Putna, în locașul în care se odihnește Slăvitul Domn al Moldovei, a fost săvârșită Sfânta Liturghie arhierească de către Înaltpreasfințitul Pimen, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, însoțit de un sobor de preoți din Arhiepiscopie: stareți, protoierei și consilieri. La acest popas duhovnicesc au fost prezenți numeroși credincioși din Bucovina și din alte zone ale țării, iar o parte a Sfintei Liturghii și cuvântul de învățătură al Înaltpreasfințitului Pimen au fost transmise în direct de postul Radio Iași.
După terminarea Sfintei Liturghii s-a citit la mormântul Voievodului acatistul Sfântului Ștefan, apoi s-a făcut slujba de pomenire a ctitorilor mănăstirii Putna, a membrilor familiei voievodale, a sfetnicilor și oștenilor Domnului. S-a citit un pomelnic cu numele acestora, pe cât s-a putut afla din izvoare și mărturii istorice.
Mănăstirea Miclăușeni, 14 aprilie
Colocviul Academic „Atlet al lui Hristos in Europa.
550 de ani de la ungerea ca domn
a Sfântului Voievod
Ștefan cel Mare”
Cu binecuvântarea și în prezența Înaltpreasfințitului Daniel, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, la Centrul Social-Cultural „Sfântul Ilie” de la mănăstirea Miclăușeni, județul Iași, a avut loc sâmbătă, 14 aprilie 2007, Colocviul Academic cu titlul: „Atlet al lui Hristos în Europa. 550 de ani de la ungerea ca domn a Sfântului Voievod Ștefan cel Mare”.
Evenimentul a început la ora 1000 cu slujba Acatistului Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, după care, în cadrul colocviului, mai mulți istorici și specialiști au vorbit despre însemnătatea acestui act istoric în contextul epocii cât și pentru noi, cei de astăzi.
În deschidere, domnul profesor Florin Frunză a dat citire mesajului transmis de către Secretarul de Stat pentru Culte, domnul Adrian Lemeni.
A urmat apoi comunicarea susținută de către profesorul Ștefan Sorin Gorovei de la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, cu tema: „Între contemporanii săi și ai noștri”.
„Cum l-au văzut oamenii din timpul lui și cum îl văd oamenii din timpul nostru?” s-a întrebat profesorul Gorovei, după care a înfățișat cu multă căldură răspunsul istoriei: „Cuvintele despre Ștefan cel Mare sunt pentru contemporanii lui întotdeauna la superlativ. Chiar și adversarii săi au avut pentru el, în limbajul lor propriu, cuvinte care exprimă respectul și admirația. Niciodată de la el și până în zilele noastre nu s-a găsit nimeni care să facă un reproș acestui domn. Au trebuit să treacă 50 de ani de dictatură comunistă pentru ca poporul acesta pe care el l-a ocrotit să ridice cuvinte de dojană împotriva acestui om. Din 1992, și mai cu seama în anul 2006, când Ștefan a fost desemnat cel mai mare român, au început să apară tot felul de reproșuri. Datoria noastră este să le combatem pentru a fi în adevăr”.
Printre comunicările prezentate s-a aflat și cea intitulată „Mitropolia Moldovei în timpul Sfântului Voievod Ștefan cel Mare”, susținută de părintele arhimandrit lector Emilian Nica, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iași.
Cu ocazia acestui popas aniversar duhovnicesc și cultural, Înaltpreasfințitul Mitropolit Daniel a acordat distincțiile Crucea Moldavă pentru clerici Prea Cuviosului Arhimandrit Melchisedec Velnic, starețul mănăstirii Putna, și Crucea Moldavă pentru mireni domnului profesor Ștefan S. Gorovei, cele mai importante distincții ale Mitropoliei Moldovei.
Suceava, 21-22 aprilie
Comemorarea a 550 de ani
de la înscăunarea Sfântului Ștefan
Cu prilejul împlinirii a 550 de ani de la urcarea pe tronul Moldovei a Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, în colaborare cu Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni și Consiliul Județean Suceava au organizat la Suceava în zilele de 21 și 22 aprilie o sesiune de comunicări științifice, dezvelirea și sfințirea unei plăci memoriale la ctitoria voievodală „Sfântul Ilie”, un spectacol popular și lansarea volumului „Ștefan cel Mare și Sfânt” al domnului Victor Crăciun.
Sâmbătă, 21 aprilie, s-a desfășurat la Consiliul Județean Suceava sesiunea de comunicări științifice, la care au participat personalități marcante din țară și din Basarabia. După cuvântul de deschidere al domnului Gavril Mârza, președintele Consiliului Județean, Înaltpreasfințitul Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților a vorbit despre personalitatea Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, despre mormântul voievodal de la Putna, despre valorile de artă din timpul slăvitului domnitor. În încheiere, Înaltpreasfinția Sa a arătat importanța retrocedării Fondului Bisericesc pentru păstrarea și conservarea valorilor de patrimoniu din Bucovina.
În continuare au prezentat comunicări diverse personalități, dintre care amintim: prof. dr. Gheorghe Buzatu – „Făuritor al istoriei neamului”, gen. (r.) dr. Mircea Chelaru – „Spada lui Ștefan cel Mare și traseul ei”, prof. univ. dr. Vasile Grozav – „Ștefan cel Mare în Basarabia”, prof. dr. Victor Crăciun – „Mihai Eminescu și Ștefan cel Mare”, Ing. Gavril Mârza – „Însemnătatea și actualitatea Sfântului Voievod Ștefan cel Mare”, Acad. Mihai Cimpoi – „Ștefan vodă între adevăr și legendă”, Pr. Dumitru Ieremia – „Ctitoriile sucevene ale Voievodului Ștefan”, Vasile Tărâțeanu – „Ștefan vodă și Bucovina”.
*
Aceste evenimente au avut loc pentru a marca cei 550 de ani de la începutul domniei lui Ștefan cel Mare. Alte manifestări în cinstea Domnului Moldovei vor avea loc la Suceava pe 1 iulie și la mănăstirea Putna pe 2 iulie, ziua adormirii Măriei Sale și ziua pomenirii ca sfânt. La începutul lunii septembrie, mănăstirea Putna va găzdui un Simpozion internațional la care și-au anunțat participarea istorici români și străini din Italia, Grecia, Rusia, Bulgaria și Polonia.
Cu ajutorul lui Dumnezeu, toate acestea se alătură șirului de serbări începute de Mihai Eminescu și Ioan Slavici în 1871 la Putna, serbări ce strâng pe români în jurul „Celui Mai Mare Român” și a valorilor sfinte pe care le-a cinstit și apărat.
Participant
*
„O, bărbat minunat, cu nimic mai prejos decât comandanții eroici, de care atâta ne mirăm! În zilele noastre, câștigă el, cel dintâi dintre principii lumii, o strălucită biruință asupra turcilor. După a mea părere, el este cel mai vrednic să i se încredințeze conducerea și stăpânirea lumii și mai ales cinstea de co- mandant împotriva turcilor, cu sfatul, înțelegerea și hotărârea tuturor creș- tinilor, de vreme ce ceilalți regi și principi catolici își petrec timpul numai în trândăvii sau războaie civile...”
Jan Długosz (1415-1480), Historia Polonica
Însemnări din cartea de oaspeți
Ștefan cel Mare
Fost-au fost în lumea asta
Tare multe au mai fost
Împărați și-mpărătese
Ce trăit-au fără rost.
Și-au mai fost boieri cât lumea
Huzurind tot în plăceri
Dar s-au dus, s-au dus cu toții
Nu-i nici urmă nicăieri.
Însă fosta-n țara noastră
Între Nistru și Carpați
Domnitor Ștefan cel Mare
Rar ca el o să aflați.
Domnitor cu suflet mare
Și cu-a Domnului credință
Purtând steag
cu Sfântul Gheorghe
Purtător de biruință
El luptat-a pentru țară
Apărând al său popor
Prin mărețele lui fapte
A ajuns nemuritor.
El și-acum cu crucea sfântă
Zi și noapte ne păzește
Iar în lupta cu dușmanii
Sufletul ni-l întărește.
El e țara, el e neamul
El ne-ndeamnă să luptăm
Graiul, plaiul, cele sfinte
Totdeauna s-apărăm.
Mănăstirea de la Putna
Cu Ștefan cel Mare, Sfânt
Ne-ntărește când ne-apasă
Greul pe acest pământ.
Vă iubim și vă mulțumim.