background

2 iulie. Oamenii Măriei Sale

2 iulie. Oamenii Măriei Sale

Ora 20: Elevii Colegiului Național Militar „Ștefan cel Mare și Sfânt” din Câmpulung Moldovenesc pregătesc torțele pentru ceea ce se va întâmpla odată cu lăsarea serii.

În Cartea de Oaspeți a Mănăstirii Putna, fiecărui an din perioada interbelică îi corespunde mesajul promoției de absolvenți ai acestei vechi școli de ofițeri. Profesori și elevi, mulți dintre ei se vor înveșnici în lupta pentru țară în cel de-al Doilea Război Mondial. Până atunci, însă, fiecare generație se va închina Voievodului, fiecare va face un legământ de taină în inima sa: ajută-ne, Doamne, să fim „oameni ai Măriei Sale”!

Generația de la 500 și-a scris și ea numele la Putna. Și l-a scris cu lumină, alături de tinerii studenți din țară. Numele lor este ȘTEFAN având deasupra o Cruce.

În numele Crucii s-a luptat Slăvitul Voievod. Cu sfânta cruce se însemnează tot omul ce înțelege una din marile taine ale lumii: nu-L poți iubi pe Dumnezeu fără a-ți duce Crucea asemenea Mântuitorului Iisus Hristos. Aceasta este jertfa fiecăruia spre iertarea păcatelor.

Crucea este purtătoare de lumină. Candela care, prin consumarea untdelemnului, dăruiește lumină este icoană a jertfei aducătoare de har dumnezeiesc. Cine nu trece prin cruce, nu ajunge la Înviere. Cine nu moare păcatului nu poate fi alături de Hrisos Cel ce cu moartea pe moarte a călcat. Omul care știe să-și ducă întru smerenie și răbdare crucea vieții devine purtător de Hristos, căci s-a făcut asemenea Lui. Poporul care știe să-și ducă întru demnitate și înțelepciune crucea devine popor al lui Dumnezeu. Conducătorul care știe să-și poarte poporul spre cruce devine părinte duhovnicesc al neamului său.

Așa a fost Măria Sa Ștefan. Icoana de pe Dealul Crucii din această seară este mărturia faptului că toți cei de la 500 au pătruns sensul îngenunchierii Voievodului în fața Maicii Domnului și a Mântuitorului din filele Tetraevangheliarului de la Humor: Pe noi înșine și unii pe alții și toată viața noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm.



Articol din revista
Cuvinte către tineri, nr. Pe urmele „strămoșului cuminte” (2005)