18-25 APRILIE 2004, SFÂNTA MĂNĂSTIRE PUTNA
În cadrul ceremoniilor prilejuite de prăznuirea a 500 de ani de la strămutarea la veșnicele locașuri a Binecredinciosului Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt, Mănăstirea Putna a inițiat, organizat și găzduit, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, în perioada 18-25 aprilie, simpozionul Ștefan cel Mare și Sfânt, atlet al credinței creștine. Gândită inițial ca un seminar de lucru, reuniunea s-a transformat într-un adevărat simpozion internațional, istorici din Franța, Grecia, Ucraina, Rusia și, bineînțeles, România adunându-se la Putna pentru a-și prezenta cercetările și descoperirile legate de personalitatea și epoca domnului moldav. Deși toate comunicările au fost importante, din cauza spațiului redus, nu vom semnala decât trei dintre ele.
D-na Voica Maria Pușcașu (București) a vorbit despre Mormintele Putnei, valorificând informații necunoscute până acum, obținute în urma săpăturilor arheologice efectuate, în urmă cu peste trei decenii, împreună cu regretatul Nicolae N. Pușcașu, în interiorul bisericii ctitorite de Ștefan cel Mare. Fotografiile și planurile au dezvăluit o imagine cu totul nouă și neașteptată a necropolei de la Putna, cu multitudinea sa de morminte.
În comunicarea elaborată de d-l Ștefan S. Gorovei și d-na Maria Magdalena Székely (Iași), Însemnele imperiale ale doamnei Maria Asanina Paleologhina, au fost explicate, pentru prima oară în istoriografia română, simbolurile care apar pe acoperământul de mormânt al celei de-a doua soții a lui Ștefan cel Mare. Comparând aceste însemne (monograma Paleologilor, vulturul bicefal, zvastica, modelul grilajului și modelul celor doi C) cu altele identice, din lumea bizantină, cunoscute de bune decenii în literatura străină de specialitate, s-a ajuns la concluzia că ele aparțin dinastiei Paleologilor. Unele dintre aceste simboluri apar și pe alte două broderii – o nebederniță și un epitrahil –, ceea ce face ca Mănăstirea Putna să fie singurul loc din lume care adăpostește, în acest moment, cele mai multe piese conținând respectivele simboluri de putere imperială bizantină.
Liviu Pilat (Iași) a prezentat comunicarea Modelul constantinian și imaginarul epocii lui Ștefan cel Mare, rezultat al unei autentice cercetări de istorie comparată. Pornind de la Panegiricul Împăratului Constantin, text elaborat de patriarhul Eftimie al Târnovei și copiat în Mănăstirea Putna, de ieromonahul Iacov, la 1473-1474, autorul a făcut o minuțioasă comparație între conținutul operei și anumite gesturi și acțiuni ale lui Ștefan cel Mare, aducând în discuție și elemente de ceremonial sau reprezentări artistice cunoscute, dar insuficient explicate. Pe temeiul tuturor acestora, s-a conchis că unul dintre modelele de suveran pe care domnul Moldovei l-a urmat a fost acela oferit de împăratul bizantin Constantin cel Mare.
Simpozionul a fost prima reuniune de acest gen desfășurată într-o mănăstire. Prezența la lucrări a ierarhilor locului, a starețului mănăstirii și a monahilor, alături de istorici veniți din țară și din afara granițelor țării, a făcut ca această reuniune să fie nu doar o realizare științifică absolut remarcabilă, ci un model de colaborare, pe terenul cunoașterii istorice, între oamenii Bisericii și oamenii de știință.
Comunicările prezentate vor fi reunite într-un volum care va vedea în curând lumina tiparului și care va purta chiar titlul simpozionului: Ștefan cel Mare și Sfânt, atlet al credinței creștine.