RO
EN

Colocviile Putnei

Print Tipărește
Cuprins
Articolul anterior
Articolul următor

La Mănăstirea Dragomirna
Mănăstirile Putna și Dragomirna au găzduit în perioada 8–11 septembrie 2019 ediția a XXIII-a a Simpozionului internațional de istorie Colocviile Putnei. Cu acest prilej, au fost lansate numerele 1 și 2 pe 2018 ale revistei Analele Putnei.

La deschiderea colocviilor, Ștefan S. Gorovei a vorbit despre rostul și misiunea istoricului: „Sunt în ultima vreme în spațiul nostru istoriografic direcții felurite de a înțelege trecutul. Există din ce în ce mai multe metode de a manipula înțelegerea trecutului. Trecutul are logica sa care nu corespunde cu cea a prezentului. Trebuie să combatem această tendință a corectitudinii politice în înțelegerea trecutului. E suficient dacă aducem grăuntele acela de lumină. Dacă înțelegem bine ceea ce a fost în trecut, poate o să înțelegem ce se întâmplă astăzi. Nimic din ceea ce se întâmplă în jurul nostru astăzi nu este fără rădăcini în trecut. Sunt rădăcini pe care le știm sau nu, le vedem sau, de cele mai multe ori, nu vrem să le vedem.”

În a doua zi a colocviului, tot domnia sa, în comunicarea Ștefan, țara sa, oamenii săi. Reflecții contrariate, a combătut cu vehemență două afirmații în legătură cu Ștefan cel Mare propagate de oameni care nu cunosc îndeajuns de bine trecutul nostru istoric: că Ștefan a fost un „mit” creat de propaganda comunistă și că el n-ar fi vorbit limba română. Reputatul istoric ieșean a demonstrat că despre Ștefan s-a scris mult, elogios și argumentat cu mult înainte de perioada comunistă, iar în timpul ei au scris reputați istorici români din diaspora. În legătură cu a doua afirmație, domnul profesor a făcut referire la multe izvoare din epocă ce atestă vorbirea limbii române de locuitorii Țării Moldovei și, implicit, de conducătorul ei, care într-o scrisoare către principii creștini se referea la Țara Românească ca la „cealaltă Valahie”, relevând conștiința apartenenței la același neam a locuitorilor celor două țări românești.

Semnalăm și contribuția importantă adusă de Emil Dragnev, care în comunicarea Frescele de la Sf. Gheorghe din Hârlău și cea de-a doua fază a picturii murale din Moldova lui Ștefan cel Mare, a datat în vremea lui Ștefan cel Mare mai multe picturi de biserici considerate până acum a fi mai târzii, din vremea lui Petru Rareș.

O parte din ședințele colocviului s-au desfășurat la Mănăstirea Dragomirna, unde cei prezenți au participat și la slujba parastasului pentru ctitorii sfântului locaș, dar și pentru arheologii Gheorghe și Cristina Cantacuzino, care au întreprins cercetări la Mănăstirea Dragomirna și care au trecut la Domnul în iulie 2019.



Sus