Măiestrie și spiritualitate la Muzeul Luvru din Paris |
|
La vernisaj au fost prezenți Principesa Margareta, Principele Radu, Înaltpreasfințitul Părinte Iosif, Mitropolitul Europei Occidentale și Meridionale, Pierre Buhler, președintele Institutului Francez, precum și însoțitori de la fiecare instituție participantă. Expoziția a avut rolul de a pune în valoare pe plan internațional caracterul excepțional al broderiilor religioase de tradiție bizantină și post-bizantină din România, bijuterii ale patrimoniului românesc și universal.
În cadrul expoziției, pe lângă piesele cu funcție liturgică, a fost prezentat un ansamblu de broderii unice în lume: spectaculoasele acoperăminte de mormânt domnești, în care se observă trecerea de la caracterul hieratic al chipurilor bizantine înspre tehnica portretului. Începând cu acoperământul de mormânt al Mariei de Mangop, expoziția a trasat caracteristicile tipologiei princiare românești până în secolul al XVII-lea, aducând în atenție portretele Movileștilor care se odihnesc la Sucevița (Ieremia și Simion Movilă), al Tudoscăi, doamna lui Vasile Lupu și al fiului lor, Ioan, de la Sfinții Trei Ierarhi din Iași.
Capodopera în jurul căreia au fost adunate toate aceste splendori a fost, totuși, stindardul lui Ștefan cel Mare, dăruit Mănăstirii Zografu și recuperat de armata franceză în timpul Primului Război Mondial, pentru a fi redat Statului român în cadrul unui eveniment solemn în 1917. În prezent, stindardul se află la Muzeul Național de Istorie a României.
„Ne faceți o mare onoare lăsându-ne să arătăm, în expoziție, acest patrimoniu, la Muzeul Luvru. Aceste obiecte sunt puțin cunoscute în Europa Occidentală, puțin cunoscute în Franța.” – Jean-Luc Martinez, președintele Muzeului Luvru
„Este pentru prima dată când cel mai mare muzeu din lume găzduiește cea mai mare concentrare de obiecte de patrimoniu medieval românesc. Acestea sunt mai mult decât obiecte de artă, sunt insignele noastre culturale.” – Luca Niculescu, ambasadorul României în Franța
„Publicul francez a fost foarte curios în a descoperi această artă, în special între cele două Războaie, în cadrul expoziției de la Jeu de Paume asupra artei românești vechi și moderne. Ne dorim din toată inima ca cercetătorii să se intereseze din nou de ea cu aceeași pasiune.” – Jannic Durand
„Francezii știu destul de multe despre Ștefan cel Mare. Dar ce contează este reacția pe care o aveau în momentul în care intrau în expoziție. Spațiul este destul de compact, practic căptușit cu aceste piese strălucitoare încât prima senzație, chiar și pentru noi, a fost o emoție copleșitoare la atâta frumusețe și bogăție. Dincolo de politețea lor proverbială, era evidentă reacția spontană de uimire. Ne-au făcut mândri.” – Emanuela Cernea