RO
EN

Știați că…

 

 


Print Tipărește
Cuprins
Articolul anterior
Articolul următor
Sfânta Parascheva de la Iași s-a născut în secolul X lângă Constantinopol?
Sfânta s-a născut în Imperiul Bizantin la Epivata – actualul oraș turcesc Selimpașa, pe țărmul Mării Marmara, la 50 km vest de Istanbul. Numele ei, Paraskevi în greacă sau Petka în slavonă, desemnează a cincea zi a săptămânii, vineri.

Un frate al Sfintei Parascheva este și el sfânt?
În Marele Sinaxar Grec, pe 5 mai este amintit Sfântul Eftimie făcătorul de minuni, episcop de Madytos, care a murit cândva între 989–996. Despre el se spune că era „fratele Sfintei Parascheva, sărbătorită la 14 octombrie”. Această informație s-a păstrat, pe lângă textele grecești, și în cea mai veche „Viață” a Sfintei scrisă în limba slavonă (sec. XIII).

Sfânta Parascheva a fost canonizată cel târziu în secolul XI?
Într-o cronică bulgărească din vremea țarului vlaho-bulgar Ioan Asan al II-lea (1218–1241) se menționează că „în timp ce la Constantinopol domnea împăratul Roman” sfânta a fost proslăvită în tot Imperiul Bizantin. Cunoaștem patru împărați bizantini cu acest nume, începând cu anul 920. Ultimul dintre ei a fost Roman al IV-lea Diogene (1068–1071).

O „Viață” a Sfintei a fost scrisă în jurul anului 1150?
Prima mențiune despre „Viața Sfintei Parascheva” apare în comentariul lui Teodor Balsamon la canonul 63 al Sinodului Trulan. Potrivit acestui canonist bizantin din secolul XII, Patriarhul Ecumenic Nicolae Muzalon (1147–1151) l-a însărcinat pe protodiaconul său, Basilikos, să scrie viața sfintei pentru a înlocui o altă redactare, rudimentară, care deja circula în acea vreme.

Țarul Ioan Asan al II-lea a adus moaștele sfintei din Epivata la Târnovo?
Cândva în intervalul dintre victoria de la Klokotnitsa (9 martie 1230), care i-a adus dominația asupra Balcanilor, și luna august a anului 1231, țarul Ioan Asan al II-lea a obținut moaștele sfintei de la stăpânitorii latini ai Constantinopolului, prin mari eforturi diplomatice. Cu această ocazie s-au tradus din limba greacă în slavonă viața sfintei și slujba ei, aceasta din urmă păstrată în Mineiul lui Dragan din secolul XIII.

Au fost în total cinci strămutări ale moaștelor sfintei?
După căderea Târnovo-lui sub otomani în 1393, moaștele sfintei au fost duse la Vidin, unde au stat până la cucerirea cetății în 1396. La intervențiile doamnei Milița, văduva cneazului sârb Lazăr (1329–1389), pe lângă sultanul Baiazid I, moaștele ajung la Belgrad. În 1521 Soliman Magnificul cucerește capitala sârbă și capturează moaștele, care ajung apoi la reședința Patriarhiei Ecumenice din Constantinopol. De aici domnitorul Vasile Lupu le aduce la Iași. Depuse inițial, la 13 iunie 1641, în biserica Sfinții Trei Ierarhi, din 1889 ele se află în Catedrala Mitropolitană.

Cuvioasa Parascheva s-a bucurat de o foarte mare popularitate în Balcani?
Din momentul aducerii moaștelor sale la Târnovo, cultul Sfintei Parascheva s-a răspândit în întreg imperiul vlaho-bulgar. Mai apoi minunile ei au făcut-o cunoscută în toată peninsula Balcanică. Când sfintele moaște au ajuns la Belgrad, cultul ei s-a generalizat și în rândul poporului sârb, sfânta fiind reprezentată în mai toate bisericile de țară din Serbia începând cu a doua jumătate a secolului XVI.
Petru Deodatus Bakšić, auxiliarul episcopului catolic de Sofia, aflat în vizită în Moldova în octombrie 1641 informa Curia Papală că domnitorul Vasile Lupu „a adus de la Constantinopol moaștele întregi ale Sfintei Petka bulgare. Grecii o numesc Sfânta Parascheva și valahii Sfânta Vineri. Acești bulgari și toate aceste popoare au cea mai mare evlavie pentru ea.”

Prima reprezentare iconografică a vieții sfintei se întâlnește în Moldova, la Arbore?
Este vorba de un ciclu de 11 scene, inspirate direct din viața cuvioasei scrisă de Patriarhul Eftimie de Târnovo, pictate pe fațada vestică a bisericii mănăstirii Arbore. Pictura aparține epocii lui Petru Rareș și a fost realizată cel târziu în anul 1541. De altfel, Petru Rareș ctitorește în 1541 o biserică închinată Sfintei Parascheva la curtea sa domnească de la Târgu Frumos, iar în 1542 reclădește din temelii catedrala episcopală din Roman închinată tot cuvioasei.
Sfintele moaște au început să facă minuni încă din momentul intrării în Moldova?
În „Sfaturile și memoriile” sale, scrise începând cu anul 1642, preotul grec Synadinos din Serres descrie pe larg aducerea moaștelor Sfintei Parascheva la Iași și adaugă: „în acea zi s-a făcut mare sărbătoare… și s-a făcut multă milostenie la săraci… și mai mulți bolnavi cuprinși de diferite boli s-au vindecat și Dumnezeu a fost slăvit mult pentru mijlocirile sfintei.”

Sfânta Parascheva a poposit și în București?
Din cauza ofensivei sovietice din primăvara anului 1944, pe data de 11 aprilie moaștele Cuvioasei au fost evacuate la Mănăstirea Ciorogârla de lângă București. Înainte de întoarcerea la Iași ele au fost depuse spre închinare în Catedrala Patriarhală. Istoricul Petre Năsturel, pe atunci student, își amintește momentul plecării moaștelor din capitală: „Într-o dimineață frumoasă, procesiunea a traversat Bucureștiul pe sub privirile locuitorilor, care în picioare, care îngenunchiați, toți făcând cruce sau metanii, închinându-se ocrotitoarei țării. Racla era așezată într-un camion al armatei. O escortă de soldați, cu baionetele la armă, înconjura vehiculul. Mulțimea se înghesuia pe trotuare.”

Monah Ieremia B.

În 2008 am fost infectat cu virusul HIV, ceea ce m-a împins la o tentativă de sinucidere. Cineva m-a sfătuit să mă rog la moaștele Sfintei Parascheva. Am ezitat, dar am venit. Nu-mi dau seama ce s-a întâmplat, dar acum știu că sunt vindecat; trăiesc. Testele au ieșit bine. S-a întâmplat o minune, deși nu sunt un om care să merite ajutorul unui sfânt. Mulțumesc, Sfântă Parascheva, că m-ai adus la o nouă viață.

Dragoș



Sus