RO
EN

Icoana Maicii Domnului din Hawaii izvorâtoare de mir

Print Tipărește
Cuprins
Articolul anterior
Articolul următor

Pe 6 octombrie 2007, la ora 22.30, o copie pe hârtie, de 18×23 cm, a icoanei din Iviron a Maicii Domnului a început să izvorască mir. Icoana fusese dăruită ipodiaconului Nectarie de către părintele Anatolie Lyovin, preotul paroh al bisericii ortodoxe din Honolulu, Hawaii, de sub jurisdicția Bisericii Ortodoxe Ruse din afara Rusiei.

În iunie 2008, după ce a fost verificată de către episcopi, Icoana Maicii Domnului din Hawaii a fost recunoscută oficial de Biserica Ortodoxă Rusă drept făcătoare de minuni și demnă de cinstire și a primit binecuvântarea și încurajarea de a călători pe la diferite biserici și mănăstiri din lumea ortodoxă. De atunci Icoana a ajuns la peste 1.000 de lăcașuri ortodoxe din Statele Unite, Canada, Europa și alte părți ale lumii, fiind venerată de milioane de oameni.

Maica Domnului a făcut foarte multe minuni prin intermediul acestei icoane smerite – vindecări de orbire, de cancer, de posedări demonice etc. –, dintre care câteva sute au fost verificate și fixate în scris.

În cele ce urmează prezentăm mărturia actualului preot paroh, Părintele Atanasie Kone, despre propriile experiențe miraculoase cu Icoana.

Sfintele Paști 2019
Icoana este îmbibată cu mir. Sfintele Paști, 1 mai 2016
Icoana este una mică și fără mare valoare materială, din hârtie. Este uimitor că, deși izvorăște mir de 11 ani, hârtia nu s-a deteriorat și nu s-a decolorat. Icoana este prinsă într-un cadru de lemn, căptușit cu un material de plastic pentru a împiedica mirul să curgă în afară, cu un spațiu dedesubt unde se pune vată pentru colectarea mirului. Mirul izvorăște chiar din Icoană și nu este ulei, este cu totul altceva.

Anul acesta, de Sfintele Paști, icoana a fost adusă în biserică în jurul orei 21.00 în Sâmbăta Mare. Ca și de Sfintele Paști din 2018, ea a izvorât atât de mult mir, încât a trebuit ca până la biserică să fie pusă într-o pungă de plastic. În cele 20 de minute până la biserică, în punga de plastic a curs mir cât să umpli un borcan. Când icoana vine la biserică, preotul, înveșmântat în epitrahil și felon, o întâmpină ca și cum ar întâmpina un arhiereu: în timp ce se cântă troparul icoanei, o primește, intră cu ea prin ușile împărătești, binecuvântează cele patru laturi ale altarului, apoi așază icoana pe analog și o tămâiază.

Anul acesta, când am luat în mână icoana, a fost ca și cum aș fi luat un prosop plin de apă, pe care, când îl apuci, curge din el peste tot. Așa a și fost. În timp ce binecuvântam altarul cu ea, a lăsat dâră de mir peste tot, cam o jumătate de pahar de mir. Chiar și acum veșmintele mele sunt îmbibate cu mir de la Paști. Și anul trecut mi s-au îmbibat veșmintele tot așa. Atunci eram îmbrăcat cu toate veșmintele pentru Liturghie – dulamă, stihar, epitrahil, felon – și până să fac înconjurul altarului, preț de un minut, mirul a trecut prin toate straturile de veșminte și m-a udat până la piele.

Icoana încetează să izvorască mir
În fiecare an, din Duminica Floriilor și până la Liturghia din Sâmbăta Mare, icoana încetează să izvorască mir, astfel încât în Săptămâna Patimilor este complet uscată.

Dar, de obicei, atunci când oamenii se roagă, icoana izvorăște mir, iar când nu este rugăciune, nu izvorăște. Reacționează, într-un fel, la evlavia oamenilor.

Alaska 2014
Cu părintele Dimitrie Iachimovici, Alaska, 21 iulie 2014
Pe când eram preot în Walla Walla, împreună cu un alt prieten preot care-l cunoștea pe ipodiaconul Nectarie, am avut ideea să luăm binecuvântare și să mergem cu icoana în Alaska la toate bisericile vechi de acolo și de pe Insula Kodiak. A fost un pelerinaj de două săptămâni. În fiecare zi, vata din partea de jos a chivotului se îmbiba cu mir, încât trebuia să o înlocuim, lucru pe care-l făceam în mod normal din două în două săptămâni. Au fost atâtea minuni în Alaska, atâtea vindecări! A fost extraordinar.

Oceanul Pacific. Când trebuia să mergem la satele din largul coastei, mergeam cu barca pe ocean. De îndată ce am urcat cu icoana în barcă, oceanul s-a liniștit de parcă ar fi fost un lac – cel mai calm lac care poate exista. Așa a fost timp de trei zile. Însă de îndată ce ne-am terminat călătoria și am ajuns pe continent, erau valuri de jumătate de metru.

Vindecare de vedere dublă. Când eram la catedrala Sfântul Inochentie din Anchorage, o doamnă, care suferea de dublă vedere de peste 7 ani, a venit și ne-a cerut să-i facem o rugăcine. Am ținut icoana peste ea și am simțit cum o căldură cobora din icoană peste această doamnă. S-a dus acasă și a dormit puțin, iar când s-a trezit, vederea ei era complet vindecată. Soțul ei era chirurg oftalmolog și nu o putuse vindeca. Minuni ca aceasta au avut loc în fiecare zi.

Curgea ca dintr-un furtun. În timpul Liturghiei săvârșite în satul de pe Spruce Island, la un moment dat a curs atât de mult mir, încât se revărsa în afara icoanei. Curgea ca și cum cineva turna cu furtunul, un furtun invizibil. Aceasta s-a întâmplat timp de zece minute. Oamenii își puneau eșarfele și icoanele în mir. Se vedea cu ochiul liber, toată lumea din biserică a văzut. Minunea aceasta a avut un mare impact.

Aterizarea cu Icoana pe aeroportul din Kodiak, 21 iulie 2014
Pocăință. Cel mai impresionant lucru nu au fost minunile, ci pocăința pe care icoana o trezea în oameni. Am văzut pescari din Alaska, oameni înăspriți, duri, cărora le dădeau lacrimile în fața icoanei și ne cereau să-i spovedim. Într-una dintre biserici, duhul de pocăință a fost atât de puternic, încât s-a format un rând de 30 de oameni care ne-au cerut să-i spovedim atunci, pe loc. Pentru că oamenii erau atât de pătrunși la inimă, a trebuit ca noi, preoții, să-i spovedim în noaptea aceea. Erau oameni care nu se mai spovediseră de 7, 10, 13 ani. Erau ortodocși înăspriți și înstrăinați de Biserică, pe care prezența icoanei i-a umplut de pocăință, încât, cu inimă înfrântă au cerut să se spovedească și să pună început bun atunci și acolo.

Este o minune extraordinară ca oamenii să aibă un asemenea duh de pocăință. Cred că acesta este cel mai important lucru de subliniat. Când Dumnezeu ne vizitează, primul lucru pe care îl trăim este pocăința. Minunile sunt uimitoare și sunt atât de pline de har, dar este important să înțelegem că Maica Domnului întotdeauna îndreaptă oamenii spre Fiul ei, iar acest duh de pocăință pare să fie ceva cu adevărat extraordinar în întâlnirile cu icoana ei.

Mir trimis în întreaga lume
Noi trimitem vată cu mir picurat de pe icoană în toată lumea, gratuit, oricui cere. Au fost oameni literalmente orbi sau cu niște forme teribile de cancer care s-au rugat în fața icoanei ori s-au uns cu mirul pe care l-am trimis și câteva luni mai târziu ne-au spus sau ne-au scris că au fost vindecați.

Mi-e sete – vindecare din comă
După slujba Canonului celui Mare de aseară, mi s-a cerut să vizitez un pacient pe nume Duke, aflat în stare de comă de multe luni la Spitalul Castle din Kailua. Fusesem invitat de o familie romano-catolică, care a fost de multe ori în parohia noastră pentru a se închina la Icoană.

Am ajuns la spital în jurul orei 20.20. Icoana a fost condusă către secția de terapie intensivă, iar noi am fost nevoiți să purtăm măști, mănuși, pentru a nu aduce bacterii sau contaminări din afară. Am scos icoana din învelitoarea în care o purtăm și am pus-o lângă capul bolnavului, apoi l-am uns cu mir. Am făcut rugăciunile începătoare, psalmi și rugăciunea către Maica Domnului pe care o citesc de obicei atunci când fac vizite la spital cu icoana.

Când am ajuns la partea din rugăciune în care îi cerem Maicii Domnului să-și pună acoperământul ei asupra persoanei respective, Duke mi-a luat mâna, a deschis ochii și a zis: „Mi-e sete.” Ce șoc a fost pentru noi toți! Eram atât de emoționat că abia am putut termina rugăciunea.

Astăzi nu mai este nicio urmă de meningită în organismul său. După ce îi vor mai face câteva teste, îl vor externa din spital. Duke este treaz, vioi și mănâncă. Slavă Domnului!

Ipodiaconul Nectarie, 22 martie 2016, orthochristian.com



Sus