RO
EN

Colocviile Putnei

Print Tipărește
Cuprins
Articolul anterior
Articolul următor

În perioada 20–23 iulie 2016, la Mănăstirea Putna s-a desfășurat ediția a XVIII-a a Simpozionului de istorie Colocviile Putnei.

Domnul Profesor Ștefan S. Gorovei a prezentat, în deschiderea acestei ediții aniversare „Putna 550”, ultimele numere, 1 și 2 pe anul 2015, ale revistei Analele Putnei, editată de Centrul de Cercetare și Documentare „Ștefan cel Mare” al Mănăstirii Putna, și al doilea volum din seria Cercetări arheologice la Mănăstirea Putna.

Participanții la ediția a XVIII-a a Colocviilor Putnei, Mănăstirea Putna, 20-23 iulie 2016
Dintre comunicările simpozionului, cea intitulată Analize criminalistice asupra unui document de patrimoniu, realizată de Grigoraș Bețiu, Director adjunct al Institutului Național de Expertiză Criminalistică, Marilena Chivu, Constantin Mirea și Cristian Dumitrescu, de la același Institut, a prezentat rezultatele investigațiilor făcute cu ajutorul unui video-comparator spectral asupra Pomelnicului de la Mănăstirea Bistrița. Folosind diferite tehnici, experții criminaliști au putut scoate la iveală toate ștersăturile și intervențiile care au avut loc de-a lungul timpului asupra pomelnicului.

Domnul Profesor Ștefan S. Gorovei a zăbovit asupra a două personalități, călugări cu metania în Mănăstirea Putna, unde au fost și egumeni: Calistru, Episcop de Rădăuți, și Atanasie, Episcop de Roman. Caracterizând poziția și statutul Mănăstirii Putna în perioada ei de înflorire din anii 1750–1760, ilustrată și într-un tablou de epocă, Profesorul Gorovei a spus: „Precum Maica Domnului protejează sub acoperământul ei pe cei drepți și buni, tot așa Putna își întindea autoritatea și puterea ei proteguitoare asupra schiturilor și sihăstriilor viețuitoare pe dealurile și în văile din jurul ei.”

Eficiența acțiunilor diplomatice ale lui Ștefan cel Mare a fost subliniată de domnul Ovidiu Cristea, care a prezentat ca dovadă un document inedit din 1 august 1476, prin care Senatul venețian acorda o importantă sumă de bani pentru familia și apropiații domnului Moldovei, ca asigurare din partea Republicii Sfântului Marcu în cazul în care aceștia ar fi fost nevoiți să părăsească Moldova în urma războiului cu turcii.

Dintre subiectele celorlalte comunicări, amintim: stabilirea de către domnul Ștefan Andreescu a datei corecte a unei scrisori trimise de Uzun Hasan lui Ștefan cel Mare; analiza făcută de domnul Liviu Pilat ritualului de închinare al domnului Moldovei fabricat de doi cronicari maghiari din secolul al XV-lea; reconstituirea aspectului fortificațiilor și a șanțului de apărare din jurul Mănăstirii Putna făcută de domnul Adrian Andrei Rusu; reconstituirea propusă de monahul Timotei Tiron pentru clădirea înălțată de Mitropolitul Iacob Putneanul în partea de sud a incintei aceleiași mănăstiri. Doamna Ligia-Maria Fodor a analizat circumstanțele construirii unei noi clopotnițe la Mănăstirea Putna în secolul al XIX-lea, domnul Adam Kulhavý a urmărit să clarifice folosirea în cronică a titlului de „țar” în legătură cu urmașii domnului Ștefan, iar doamna Maria Magdalena Székely a propus o clasificare a formelor de scriitură din timpul marelui domn.

În ultima zi a simpozionului, participanții au luat parte la parastasul de 40 de zile slujit de Înaltpreasfințitul Arhiepiscop Pimen pentru o apropiată colaboratoare a Centrului „Ștefan cel Mare”, arheologul Victoria Paraschiva Batariuc.


Cea de-a XIX-a ediție a Colocviilor Putnei s-a desfășurat pe 16 februarie 2017 în Casa Catargi a Universității „A.I. Cuza” din Iași.

Primele două comunicări, ale domnilor Liviu Cîmpeanu și Marius Diaconescu, au adus date din arhive maghiare din secolul al XV-lea pentru a întregi scenariul unor evenimente cunoscute din istoria lui Ștefan cel Mare.

Participanții la ediția a XIX-a a Colocviilor Putnei, Iași, 16 februarie 2017
Domnul Iulian Ciubotaru a adus în discuție mai multe date legate de Mitropolitul Gheorghe al Moldovei, cel care l-a îngropat pe Ștefan cel Mare. Monahul Iustin Taban, de la Mănăstirea Putna, a coroborat datele existente în literatura de specialitate pentru a înțelege perioada de trecere dintre păstorirea Mitropolitului Teofan și cea a Mitropolitului Grigorie Roșca, iar monahul Alexie Cojocaru a pus în circuitul istoric două documente care arată că celebrul epitrahil de la Pătrăuți, cunoscut doar prin intermediul unei poze de la începutul secolului al XX-lea, este posibil să se găsească în depozitele unor muzee din Cernăuți. Epitrahilul avea brodate chipurile donatorilor, Ștefan cel Mare și Maria Doamna, soția sa.

Atitudinea lui Ștefan cel Mare față de prizonierii de război a fost studiată de domnul Bogdan-Petru Maleon în contextul mentalității medievale, prin comparație cu modelul bizantin și cu cel otoman, iar domnul Alexandru Pînzar a încercat să deslușească statutul lui Ștefan și al fratelui său mai mic, Petru, fiii lui Bogdan al III-lea, după moartea voievodului.

Domnul Mihai Anatolii Ciobanu a introdus în circuitul istoric românesc câteva date din istoriografia rusească privind vechile documente rusești, din cadrul Arhivei împărătești și Fondului solilor moscoviți, despre relațiile dintre Cnezatul Moscovei și Moldova.

Pomelnicul Mănăstirii Moldovița, scris de Arhimandritul Vartolomei Mazereanu în anul 1775 pe baza vechiului pomelnic al mănăstirii, din 1417, a fost subiectul comunicării doamnei Maria Magdalena Székely.

În încheiere, domnul Ștefan S. Gorovei a prezentat rezultatele unei cercetări înfiripate în urmă cu 50 de ani. Beneficiind de accesul la biblioteci occidentale, profesorul ieșean a descoperit o traducere a „Cronicii Armenilor din Camenița”, inaccesibilă până acum din cauza redactării într-un dialect special armeano-tătar. Ea conține informații contemporane despre Moldova anilor 1465–1536 și menționează lucruri cunoscute, dar aduce și date noi despre domnii Ștefan cel Mare, Bogdan al III-lea, Ștefăniță Vodă și Petru Rareș.

Protos. Ieremia B.



Sus