RO
EN

Congresul
România Jună 140

 

 

Print Tipărește
Cuprins
Articolul anterior
Articolul următor

De ce să nu ne vedem la Putna, la 140 de ani de la Primul Congres, pentru a-i cinsti pe cei care au fost, pentru a ne gândi la prezent și pentru a formula o viziune pentru viitor? îi întreba Dumitru Daba, distins profesor de electromecanică la Universitatea Politehnică din Timișoara și un fin observator al operei lui Constantin Brâncuși, pe tinerii din Liga Studenților Români din Străinătate (LSRS) la puțin timp după ce aceștia organizaseră prima lor Gală, în ianuarie 2010. Inima bătrânului profesor tresărise după acel eveniment, presimțind, poate, o renaștere a neamului nostru românesc prin intermediul acestor tineri care, parcă surzi la ofertele Apusului, se încăpățânau să vrea să se întoarcă acasă pentru a pune umărul la croirea unei alte sorți pentru România.
Scânteia din aceste cuvinte a înflăcărat sufletele entuziaste ale acestor tineri și așa a luat naștere proiectul România Jună. Înainte! Împreună!, cu cele două etape, Forumul România Jună și Congresul România Jună, desfășurate la București și la Mănăstirea Putna pentru sărbătorirea a 140 de ani de la primul Congres al Studenților Români de Pretutindeni organizat la 15/27 august 1871 la Mănăstirea Putna.
Domnul profesor Daba nu a mai apucat să-și vadă acest vis împlinit. S-a stins pe 8 iunie, cu numai două luni înainte de începutul Forumului România Jună.

† DANIEL,
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Binecuvântăm și felicităm pe toți organizatorii și participanții congresului Ligii Studenților Români din Străinătate care se desfășoară la București și Mănăstirea Putna, unde se află și mormântul Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, cea mai frumoasă icoană a sufletului poporului român, cum l-a numit Nicolae Iorga.
Comemorarea împlinirii a 140 de ani de la Marea Serbare de la Putna din 1871 este aducătoare de speranță și de bucurie. În 1871, tinerii, chemați de Eminescu, Slavici și Xenopol, s-au adunat la Putna să primească binecuvântarea slăvitului Domnitor al Moldovei pentru marea lor operă de ctitorire a conștiinței de sine a neamului românesc.
Pelerinajul tinerilor români din străinătate la Sfânta Mănăstire Putna este o sfințire a unității românești de cuget și simțire. Vă felicităm că ați păstrat acest profund simțământ, prin care plecarea departe de țară nu înseamnă înstrăinare, ci înseamnă a purta cu voi peste tot credința strămoșească, casa părintească și țara pitorească în care v-ați născut, ca fiind odoare sfinte ale identității voastre printre străini, evitând în același timp izolarea de cei de alt neam și dizolvarea în alte etnii.
Ne rugăm Bunului Dumnezeu să ocrotească pe toți tinerii care s-au întâlnit în rugăciune la Mănăstirea Putna, să le dăruiască sănătate și mântuire, pace și bucurie sufletească, înțelepciune și spor de fapte bune, prin mijlocirea Preacuratei Maicii Sale și a Sfântului Voievod Ștefan Cel Mare, simbol al demnității neamului omenesc.

Forumul
Forumul România Jună a fost organizat de LSRS cu sprijinul Băncii Naționale a României, în perioada 12-14 august 2011, la București. La eveniment au participat peste 300 de studenți și absolvenți români din țară și din străinătate, alături de specialiști români consacrați. Participanții au căutat să traseze unele direcții de dezvoltare pentru România pe termen mediu și lung în cadrul a zece domenii prioritare: Cultură, Democrație și justiție, Educație, Identitate națională, Economie, Energie și mediu, Relații internaționale și securitate națională, Sănătate, Solidaritate socială și Tehnologie și antreprenoriat. S-au identificat obstacolele majore, s-au formulat soluții și mecanisme de implementare adecvate, s-a reflectat asupra responsabilității generației tinere în ceea ce privește aplicarea soluțiilor enunțate și asupra asumării unui rol activ în promovarea acestora.
În privința Identității naționale s-au identificat obstacole și s-au formulat soluții vizând: Limba română, Conștiința și memoria istorică, Familia – înțeleasă în sens tradițional, Tradițiile, obiceiurile și simbolurile naționale, Morala și credința religioasă și Diaspora.
Dintre principalele obstacole identificate menționăm: vulgaritatea, analfabetismul funcțional și insuficienta promovare a marilor creatori de limbă română; ignorarea potențialului inspirațional și motivațional al istoriei românilor, memoria istorică fracturată – perioada comunistă este insuficient prezentată și explicată tinerelor generații, deși ea a lovit profund structura identității naționale –, reinterpretarea și denaturarea istoriei; insuficienta apreciere a rolului familiei tradiționale în combaterea iernii demografice; promovarea insuficientă a tradițiilor, obiceiurilor și simbolurilor naționale; erodarea rolului Bisericii în societate, consumismul, deresponsabilizarea civică și precaritatea respectului de sine; comunicarea deficitară între diasporă și țară și lipsa unei strategii pe termen lung de valorizare a diasporei. De asemenea, s-a semnalat faptul că datoria externă a României poate interfera cu imperativul siguranței naționale, precum și cu valorile naționale autentice.
Printre soluțiile pe termen lung pentru consolidarea identității naționale se numără: cenzura vulgarității și promovarea limbii române ca instrument privilegiat de comunicare în societate; actualizarea și adaptarea metodelor de predare a istoriei și asumarea istoriei recente – predarea istoriei comunismului în școli și deschiderea de Muzee ale dictaturii comuniste în principalele orașe din țară; promovarea familiei tradiționale ca fundament al societății, campanii ale organizațiilor provita în școli pentru a explica gravitatea morală și implicațiile emoțional-fiziologice ale întreruperilor de sarcină, tot mai banalizate în ultimii ani; construirea unui portal educațional online Cunoaște România adaptat din punct de vedere pedagogic la fiecare categorie de vârstă, care să faciliteze accesul elevilor și studenților la tezaurul cultural, spiritual și spațial al poporului român; recunoașterea contribuției istorice și din prezent a Bisericii la patrimoniul cultural și spiritual al României, precum și, în general, recunoașterea rostului moralei și a credinței religioase în societate, îmbunătățirea modului în care se predă religia în școli; crearea de centre culturale și librării de carte românească pe lângă principalele comunități românești din diaspora, parteneriate economice și educaționale diaspora-România.
De asemenea, în cadrul grupului de expertiză Energie și Mediu s-a elaborat un memoriu, asumat de toți participanții la Forum, legat de proiectul de exploatare minieră de la Roșia Montană. În acest memoriu, adresat factorilor de decizie centrali, se cerea: desecretizarea contractelor de licență minieră, informarea obiectivă a publicului, declararea patrimoniului cultural și natural de la Roșia Montană de importanță națională și organizarea de dezbateri publice naționale pe această temă.
Concluziile Forumului au fost publicate în volumul Înainte, Împreună! Programul România Jună 2030. România în 3Decenii, lansat la Gala LSRS desfășurată în sala C. A. Rosetti a Palatului Parlamentului pe 6 ianuarie 2012.

IPS Pimen, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților

Voi începe cuvântul meu citând din scrisul, din gândirea poetului nepereche, Mihai Eminescu: „Nu merge la mormintele domnilor tăi cu sămânța dezbinării, ci precum mergi să te împărtășești cu sângele Mântuitorului, astfel împărtășește sufletul tău cu amintirea trecutului, fără patimă și fără ură între fiii aceluiași pământ, oricât ar fi de deosebiți în păreri. Frați sunt, fiii aceluiași neam sunt.” Un înțeles adânc, un înțeles mântuitor al vieții noastre dintotdeauna. Dezbinarea între oameni este adusă de cel rău. Ne trebuie unitate, unire în gând, în simțire și în lucrare, pentru că suntem fii ai aceluiași pământ, ai aceluiași neam; suntem frați. Suntem fii ai lui Dumnezeu, suntem chipul lui Dumnezeu și Dumnezeu ne-a rânduit ca să ne străduim pentru asemănarea cu Dumnezeu: viața de sfințenie care se agonisește prin nevoințe duhovnicești personale și prin harul lui Dumnezeu. Aceasta este viața creștină, aceasta este viața noastră românească.
Doresc ca acest gând al dumneavoastră și această osteneală să fie binecuvântate de Dumnezeu.

Congresul
După prezentarea pe 14 august a concluziilor Forumului, o parte dintre participanți s-au îndreptat în aceeași noapte spre Putna pentru sărbătorirea evenimentului simbolic de la 1871.
Au ajuns dis de dimineață și, după ce au participat la Sfânta Liturghie alături de miile de pelerini veniți pentru a o cinsti pe Maica Domnului, în jurul orei 15 au revenit în incinta mănăstirii pentru Congresul România Jună. Alături de tinerii veniți special pentru eveniment au fost prezenți PS Varlaam Ploieșteanul, delegatul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, IPS Pimen, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, și părinții mănăstirii.
În deschiderea Congresului s-a intonat imnul național al României. Apoi PS Varlaam a dat citire mesajului Părintelui Patriarh Daniel către tinerii prezenți, iar IPS Pimen le-a adresat un cuvânt izvorât din îndelungata experiență de ghid și viețuitor al Mănăstirii Putna.
În continuare, președintele LSRS Sebastian Burduja a prezentat pe scurt concluziile Forumului România Jună de la București și a lansat îndemnul către tinerii români de a-și asuma construcția propriului viitor.
Apoi a fost rândul lui Ștefan Valentin Rusu și al Elenei Kuji, câștigătorii Concursului de discursuri A.D. Xenopol, organizat în cinstea celui care acum 140 de ani câștigase acest concurs, să se adreseze audienței. A urmat un cuvânt din partea gazdei, starețul Mănăstirii Putna, părintele Arhimandrit Melchisedec Velnic, Congresul încheindu-se cu interpretarea de către Tudor Andrei – un talentat violonist român, stabilit la Viena – a Baladei lui Ciprian Porumbescu și cu depunerea unor coroane de flori la bustul lui Mihai Eminescu, la crucea ridicată de studenții de la 1871 și la mormântul Sfântului Voievod Ștefan cel Mare.
Evenimentul a fost pecetluit cu dezvelirea unei plăci comemorative, mărturie peste ani a efortului României June din 2011, purtând această inscripție:
„Astăzi, la 140 de ani de la primul Congres al tinerilor români de pretutindeni, punem la Putna pecete peste veacuri spiritului unificator, ideilor înnoitoare și dragostei de țară. Fie ca exemplul înaintașilor noștri să reprezinte îndemn pentru noi toți de a contribui la edificarea viitorului patriei. Înainte! Împreună!
Liga Studenților Români din Străinătate, Sfânta Mănăstire Putna, 15 august 2011.”

Sebastian Burduja,
Președintele Ligii Studenților Români din Străinătate

Dragi tineri români de pretutindeni,
Au trecut, iată, 140 de ani de la primul Congres al Studenților Români de pretutindeni. Atunci pe aceste locuri sfinte, istorice, au răspuns chemării lui Eminescu, Slavici, Porumbescu, Xenopol peste 3000 de români din toate provinciile românești. Deși relativ puțin cunoscut, momentul Putna 1871 a constituit ocazia perfectă de solidarizare a unor tineri excepționali în jurul unor valori și obiective comune. Prin unitate, idealism, competență, încredere și efort continuu acea generație a pus treptat bazele Statului Român modern, deschizând perioada cea mai luminoasă din istoria României și făcând posibile momentele esențiale: 1877, câștigarea Independenței, 1918, Marea Unire. Fără a îndrăzni, vreodată, să ne ridicăm la înălțimea faptelor înaintașilor noștri, susținem că un nou moment Putna 1871, adaptat contextului actual, modern și democratic, este absolut necesar în contextul unor schimbări profunde în plan național și mondial.
Din această convingere, din speranța de mai bine, din conștientizarea răspunderii pe care o purtați, ați răspuns astăzi cu toții prezent apelului lansat de Liga Studenților Români din Străinătate, inițiatorul acestui demers pe care l-am intitulat simbolic, România Jună. Prin eforturile generației noastre, România Jună poate fi un prim pas înspre generarea unei noi viziuni de dezvoltare a țării, o viziune propusă și asumată de tinerii români.
Pe lângă semnalul de unitate între studenții români din țară și din străinătate, pe lângă chemarea de solidarizare între generații, mesajul central al României June este asumarea construcției propriului nostru viitor. Sau în cuvintele lui Nicolae Bălcescu, la fel de relevante și astăzi, Tot ceea ce nu este prin noi, nu va fi pentru noi.
În Sfânta Scriptură se spune cui i s-a dat mult, i se va cere mult. Avem responsabilitatea de a continua acest demers început la București și ajuns înapoi la Putna, de unde a pornit acum 140 de ani.
Cred că putem avea astăzi deplina convingere că suntem pregătiți să ne asumăm propriul viitor acum și mai ales atunci când acestei generații îi va veni rândul. Și-i va veni rândul.
Vă mulțumim încă o dată pentru tot și vă rugăm să nu uitați niciodată: Voi sunteți România Jună! Înainte! Împreună!


Ștefan Valentin Rusu

Ne aflăm cu toții aici ca să reflectăm trecutul și, mai ales, să proiectăm în viitor. Suntem în fața unei bucle a istoriei noastre care nu are cum să nu ne ducă la ziduri de plângere, de rugăciune și de speranță. Putna este un tărâm de taină în care ne aplecăm capetele sub atingerea istoriei și a memoriei marelui Voievod.
Chemați aici, ne simțim solidari cu ei, tinerii noștri, veniți la Putna cu 140 de ani în urmă. Ceea ce simțim în suflet este percepția unei apartenențe, a unui continuum istoric în care chiar și momentul Putna de acum 140 de ani nu reprezintă decât o secundă, o clipă, răstimpul dintre două inspirații adânci ale unei națiuni.
Acum, noi, tinerii, avem privilegiul unei nașteri, a unei geneze în care timpurile ne cheamă în a ne zămisli cu înțelepciune un loc sub zorii noului mileniu. Este șansa pe care nu trebuie să o pierdem și este minunat că sorții au oferit generației noastre dreptul pietrei de temelie. Dar pentru toate acestea trebuie să ne re-învățăm moștenirea, dreptul de a exista mândri, și să ne re-inventăm după tiparele dealurilor și munților noștri, ale pădurilor și apelor noastre, în cutezanța și legitimitatea înscrisurilor din fiecare piatră a cetăților și mănăstirilor semănate pe tot cuprinsul ținuturilor românești.
Ne-am uitat legendele și poveștile de suflet. Ne dezosificăm conștiințele în favoarea unei minți plastice și absorbante, uneori nediferențiat, a unor valori nu întotdeauna după chipul și asemănarea noastră. Poate că primul pas pentru un viitor comun trebuie făcut în structura minților noastre, în religia ființelor noastre, în acel amalgam de minuni prin care ne proiectăm imaginea noastră, ca români, atât în noosfera planetară cât și în planetele propriilor noastre suflete. Neamul de uriași ai luptătorilor lui Ștefan cel Mare, ai lui Mihai Viteazul, ai tuturor domnitorilor noștri trebuie să renască în noi. Avem în genomul nostru codicele de învățături și de modele. Trebuie doar să le re-însușim și să ne naștem apți de zorii noului mileniu.


Elena Kuji

Vă salut cu încântare, cu încântare pentru că văd mulți oameni frumoși și totodată pentru că în ultimele trei zile la Forumul România Jună am descoperit o Românie Jună puternică, o Românie Jună care mi-a întărit speranțele într-un viitor stabil.
Am pornit la Putna cu dorință, ca să întâlnim români de peste tot; promovăm respectul și decența, suntem tineri demni și-avem un rost.
La 20 de ani am curajul să vă spun ce vreau de la țara mea, îndrăznesc să vă descriu felul în care îmi percep patria și în care-mi imaginez viitorul. Revenind acasă am resimțit lipsa curajului de a ne uni forțele pentru a creiona o viziune pentru țara noastră. Mă întreb de ce în era inovațiilor tehnologice și științifice, în care putem să ajungem dintr-o emisferă în cealaltă doar în câteva ore, avem mai puțin curaj, mai puțin patriotism și demnitate decât strămoșii noștri de la 1848, de la 1918, pentru a ne implica în construcția viitorului țării noastre. Dar mai ales, de ce să nu dăm curs astăzi, 15 august 2011, unui act produs de o națiune întreagă din prisma trecutului, prin vibrația prezentului, prin idealul viitorului, act care să clintească România „împietrită” în deziluzii. De ce să nu fim amintiți și noi peste 140 de ani, cum astăzi sunt amintiți Slavici, Eminescu, Xenopol, Kogălniceanu. Să nu căutăm laude. Să ne îndeplinim datoria de români, datoria de a ne reorienta țara spre fapte frumoase, curajoase și poate chiar eroice.
Eu vreau să ne strigăm idealurile, să le transformăm în realități. Să vezi până departe este una, să mergi până departe este alta, a observat cu strălucire Brâncuși. Vreau să mergem până departe împreună; să contribuim la dezvoltarea țării noastre pentru că eu, dumneavoastră, părinții noștri, noi toți, merităm o Românie care să nu ne lase să uităm ce înseamnă patriotism. Vreau să mergem până departe împreună pentru că fiii, nepoții dumneavoastră, copiii mei, merită să se nască, să trăiască, să fie educați în țara lor. Vreau ca fiecare român să-și cunoască simbolurile naționale, imnul și drapelul, să le înțeleagă semnificația și să fie demni de istoria pe care strămoșii noștri ne-au croit-o.
Astăzi, în Ierusalimul neamului românesc, cum Eminescu a supranumit Mănăstirea Putna, promit că sufletul meu va fi întotdeauna: roșu, galben și albastru!


Arhimandrit Melchisedec Velnic,
Starețul Mănăstirii Putna

Iubiți studenți,
Tinerii care au venit aici înainte de voi l-au privit pe Slăvitul voievod Ștefan cu ochii adevărului și ai dragostei, nu cu ochii patimilor. L-au iubit și l-au luat ca model; un model viu, dătător de putere. Iar reușita lor a devenit un model pentru tinerii altor generații care au urmat.
Avem astăzi o unire politică și administrativă parțială a românilor. Dar suntem dezbinați și rămânerea în urmă a țării noastre în diverse domenii, în ciuda potențialului pe care îl avem, se datorează tocmai acestei dezbinări. Și poate acesta este mesajul principal al întâlnirii dumneavoastră: haideți să ne unim inimile și puterile, să aducem fiecare darul pe care ni l-a dat Dumnezeu, pe care l-am dezvoltat prin educație, și să-l punem în slujba binelui comun, a aproapelui nostru, a țării și a neamului.
Ridică-te, Românie Jună, și fă ceva! Căci neamul este, parcă, o turmă fără păstor, răzlețită în întreaga lume și înstrăinată, și în loc să fim o nație și un neam, parcă am fi o populație. Înaripează-te privind la trecutul tău glorios, la strămoșii tăi, și așa, chiar dacă te simți, Românie Jună, cumva, slabă și neputincioasă și cu lupi mulți în jurul tău, ia putere din putere și în felul acesta, sunt convins, că vei izbândi! Aceasta vă dorim din inimă și din suflet aici, la Putna!

Monah Ieremia B.



Sus