RO
EN

Colocviul de istorie

 

 

 

 

Print Tipărește
Cuprins
Articolul anterior
Articolul următor

În perioada 14-17 iulie 2010 la Mănăstirea Putna a avut loc ediția a IX-a a Simpozionului de istorie „Colocviile Putnei”. La invitația Centrului de Cercetare și Documentare „Ștefan cel Mare” au participat cu comunicări științifice cadre didactice și doctoranzi de la universitățile „Al. I. Cuza” (Iași), „Ștefan cel Mare” (Suceava), „Babeș-Bolyai” (Cluj-Napoca), cercetători de la institutul de Istorie „N. Iorga”, Institutul „Sever Zotta”, Institutul de Studii Politice de Apărare și Istorie Militară, Direcția Județeană Iași a Arhivelor Naționale, Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iași, Centre d’Études des Mondes Russe, Caucasien et Centre-Européen din Paris, viețuitori ai mănăstirilor Putna și Dragomirna.

„O continuitate de 9 ediții înseamnă foarte mult” – a spus unul dintre participanți, profesorul Ștefan Andreescu. „S-a creat aici o simbioză care a servit drept model și în cazul simpozioanelor de la Sucevița și Dragomirna. Nu pot decât să doresc ca aceste Colocvii să dureze în continuare, să atragă în continuare alți tineri care să continue această operă de mare valoare pentru ambianța culturală românească. Întreaga țară are nevoie de asemenea exemple și presiunea vremurilor este atât de mare încât asemenea întâlniri reprezintă o replică absolut necesară față de ce se întâmplă astăzi în țară”.

În prima parte a zilei de joi au fost susținute comunicări privind dobândirea puterii princiare în epoca ștefaniană, relațiile moldo-otomane și moldo-polone în secolul al XV-lea, alte aspecte privind domnia lui Ștefan cel Mare. Cea de-a doua parte a zilei a fost dedicată unor comunicări care au avut ca subiect patrimoniul religios al Mănăstirii Putna.

În ziua următoare, dimineața, participanții s-au dedicat unor alte subiecte: începutul cinstirii ca sfânt a Cuviosului Daniil Sihastrul, daniile mitropolitului Iacov Putneanul, inventarele bisericilor din Bucovina, amintirea lui Ștefan cel Mare în Iași, precum și aspecte din viața mănăstirilor Dragomirna și Putna.

După amiaza zilei a fost dedicată unor analize privind cultul sfinților locali în vremea lui Ștefan cel Mare, apoi imaginea acestui domn receptată de contemporani și urmași, legende și observații genealogice privind nobilimea din Moldova. De o importanță deosebită a fost prezentarea în premieră a unor pomelnice din arhiva Mănăstirii Hilandar (Muntele Athos) descoperite de domnul Radu Păun. În aceste acte sunt menționați membri ai familiei domnitoare precum și numele lui Ștefan cel Mare.

*


Cea de a zecea ediție a Simpozionului de istorie Colocviile Putnei a avut loc în Iași, în ziua de 24 februarie 2011, și a avut ca invitați profesori, doctoranzi și masteranzi ai Facultății de istorie, precum și alți specialiști.

Prima parte a simpozionului, intitulat „Oameni și cărți”, a fost dedicată cercetării unor manuscrise și tipărituri care au aparținut sau încă se găsesc în Mănăstirea Putna. Cu această ocazie a fost identificat un egumen necunoscut, Petroniu, care a trăit la cumpăna veacurilor XVI-XVII. Totodată au fost aduse precizări privind sinuoasa istorie a unei Psaltiri din veacul al XI-lea, s-au prezentat câteva manuscrise putnene interesante prin aceea că ele conțin diferite Pravile, lucru ce relevă statutul extraordinar al mănăstirii în materie de juridică, în Evul Mediu.

O altă temă prezentată a fost legată de cele patru tipărituri ale mitropolitului Dosoftei, de curând regăsite, după o lungă perioadă de înstrăinare. Concluziile desprinse au arătat că două din cele patru cărți, anume Molitvelnicul (1681) și Liturghierul (1683), reprezintă variante inedite tipărite de mitropolitul Dosoftei al Moldovei. De asemenea, a fost accentuat faptul că ultima carte a coligatului, Octoihul (nedatat), a cărei existență a fost pusă la îndoială de unii cercetători, reprezintă cea mai veche traducere a acestei cărți în limba română, făcută în penultimul deceniu al veacului al XVII-lea.

Un alt subiect a fost biografia unui fost stareț al Mănăstirii Putna, Teofil Patraș. Prin însemnările de jurnal, prin scrisori și prin consemnarea unor știri cu răsunet în epocă, acest manuscris se constituie într-o istorie vie a începutului de secol XX în Bucovina austriacă, o istorie care aduce în fața noastră aspecte inedite din viața prințului Carol al II-lea, în primă vizită la Putna în 1909, și din consecințele primului Război Mondial asupra Bucovinei.

Partea a doua a simpozionului a purtat titlul „Gesturi și imagini” și a adus în discuție aspecte din viața trecută a Mănăstirii Putna și a Moldovei, în general. Mai întâi, au fost prezentate câteva hrisoave și acte ale mitropolitului Moldovei, Iacov Putneanul. Pe baza acestora s-a discutat apoi despre demisia ierarhului în contextul relațiilor sale cu domnul țării.

Mai departe, în desfășurarea secțiunii, au fost prezentate mai multe imagini ale Mănăstirii Putna, din veacurile XIX și XX, în marea lor majoritate demult uitate. Pe baza acestora, au fost aduse în discuție chestiuni legate de arhitectura incintei și a bisericii, baldachinul de la mormântul lui Ștefan cel Mare, precum și păstrarea unor odoare în interiorul bisericii.

O altă comunicare a avut ca temă prezentarea generală a arhivei de fotografii a Mănăstirii Putna, accentul căzând pe perioada de sfârșit a veacului al XIX-lea și începutul celui următor. Subiectul a acoperit o arie largă de interes - patrimoniul religios și cultural al mănăstirii, evenimente importante din istoria modernă, personalități care au vizitat mănăstirea, părinți duhovnicești ai locului sau care au avut legătură cu acest așezământ.

Ultima comunicare a serii a avut ca subiect dania unei monahii, descendentă dintr-o cunoscută familie de boieri moldoveni (Miclescu) care au dat Bisericii doi mitropoliți, un monah și șapte monahii. S-a atras atenția cu acest prilej asupra bogatei istorii ce se poate găsi în spatele unui simplu obiect de cult, a cărui valoare este dată, mai întâi, de amintirea donatorului și numai după aceea de calitățile artistice. Observația făcută s-a transformat și într-un îndemn adresat cercetătorilor, de a pune în lumină mai întâi oamenii și memoria lor.

Monah Alexie Cojocaru



Sus