Grigore Vieru1935 – 2009 |
|
|||||||||
|
||||||||||
Dacă visul unora a fost ori este să ajungă în Cosmos, eu viața întreagă am visat să trec Prutul.
Eliberare nu înseamnă atât a ridica de jos piatra și a o arunca în direcția asupritorului, cât a o șlefui până când ea dobândește strălucire de piatră rară. 15 ianuarie 2009
Formular– Numele de familie și prenumele?– Eu. – Anul de naștere? – Cel mai tânăr an: când se iubeau părinții mei. – Originea? – Ar și semăn Dealul acela din preajma codrilor. Știu toate doinele. – Profesiunea? – Îmi iubesc plaiul. – Părinții? – Am numai mamă. – Numele mamei? – Mama. – Ocupația ei? – Așteaptă. – Ai fost supus judecății vreodată? – Am stat niște ani închis: în mine. – Rubedenii peste hotare ai? – Da. Pe tata. Îngropat. În pămînt străin. Anul 1945. Reaprindeți candelaReaprindeți candela-n răscruceLângă busuiocul cel mereu – Degerat la mâni si la picioare Se întoarce-acasă Dumnezeu. Doamne, Cel din slăvi creștine Ce păcate oare-ai săvârșit Că te-au dus acolo si pe Tine În Siberii fără de sfârșit ?! Toate le ierți, Doamne de sus, Cu blândețe măreață Chiar și pe cei care te-au dus În Siberii de gheață Ninge frigul și pustiul plouă Degerată-mi este inima Doamne, bine nu ne-a fost nici nouă Fără sfatul și lumina Ta Doamne, intră și-n a mea chilie Si-amândoi, răniți și înghețați Să ne încălzim cu bucurie Unul lângă altul ca doi frați. |