RO
EN

Iconostasul de la Iacov Putneanul

Sculptură în lemn, cu stucături aurite; pictură în tempera pe lemn.

Dimensiuni (după inventarul mănăstirii din 1967): înalț. 740 cm; lung. 640 cm.

Proveniență: comandat și făcut pe cheltuiala mitropolitului Iacov.

Operă monumentală, în stil baroc, bogat sculptată în lemn de ulm și de tei, cu stilizări fitomorfe dominate, pe cei opt stâlpi verticali ai primului registru, de motivul viței de vie și al strugurilor, realizați în stucaturi aurite, parțial cromate cu albastru și roșu. Icoanele sunt dispuse pe cinci registre suprapuse, despărțite între ele de frize orizontale cu stilizări vegetale, sculptate ajur, în care apar din nou vița de vie și strugurii, dar și alte motive fitomorfe, în special flori și palmete, toate, de asemenea, aurite. Urmărite, pe registre, de jos în sus, icoanele sunt rânduite în iconostas potrivit programului iconografic consacrat de veacuri.

La primul registru, în stânga ușii împărătești, este Maica Domnului cu Pruncul, atribuită Mariei de Mangop, iar în dreapta Iisus în chip de împărat și mare arhiereu; în dreapta ușii diaconești dinspre sud se află icoana Adormirii Maicii Domnului, deci icoana hramului, iar în stingă ușii diaconești dinspre nord cea a Sfinților Apostoli Petru și Pavel; pe ușile diaconești figurează arhanghelii Mihail și Gavriil, iar pe ușile împărătești, icoanele - în mici medalioane - ale Evangheliștilor, a Maicii Domnului și, din nou, a arhanghelului Gavriil.

La al doilea registru, sunt treisprezece icoane praznicale, ovale, încadrate în rame cu stilizări baroce, dominate de motivul scoicii, specific rococoului, reprezentând de la stânga la dreapta, următoarele sărbători: Nașterea Maicii Domnului, Intrarea în biserică a Maicii Domnului, Nașterea Domnului, Botezul, întâmpinarea Domnului, Buna Vestire, Cina cea de taină, Schimbarea la față, Intrarea în Ierusalim, Pogorârea la iad, înălțarea, Pogorârea Sfântului Duh, Adormirea Maicii Domnului.

La al treilea registru, sunt tot treisprezece icoane ovale, cu rame asemănătoare celor precedente, reprezentând, de la stingă Ia dreapta: Mântuitorul în Ghetsimani, Sărutarea lui Iuda, Iisus în fața lui Pilat, Femeia lui Pilat mijlocind pentru Iisus, Pilat întrebând pe Iisus ce-i adevărul, Flagelarea, Sfânta maramă sau Marama sfintei Veronica, Iisus în hlamidă, Calvarul, Pironirea pe cruce, Iisus răstignit, Coborârea de pe cruce și Punerea în mormânt.

Registrul al patrulea este dominat, din poziție centrală, de Icoana Deisis, anturată, la stânga și la dreapta, de icoanele celor doisprezece Apostoli, despărțite între ele de colonete baroce, răsucite și decorate cu viță de vie și struguri.

La ultimul registru, domină o cruce monumentală, dispusă în axa centrală a iconostasului, pe care este reprezentat Iisus răstignit. Sub căpătâiul de jos al crucii, într-un medalion cvadrilobat, figurează Maica Domnului - Vlahernitissa, iar de o parte și de alta a crucii, la nivelul bazei, apar Sfântul Ioan Evanghelistul și, din nou, Maica Domnului ambii în figuri întregi. La stânga și la dreapta lor, sunt câte șase icoane circulare, reprezentând proorocii.

Privit în ansamblu, iconostasul executat din porunca și pe cheltuiala mitropolitului Iacov, pentru biserica mare a Mănăstirii Putna, este o creație cvasigrandioasă, în stilul baroc spre rococo, specific secolului al XVIII-lea, care a proliferat din Apusul Europei spre Răsăritul ei, lăsându-și urmele și în unele creații artistice românești, cum ar fi, bunăoară, acest iconostas.

Inscripții și însemnări: pe spatele iconostasului, între ușa împărătească și ușa diaconească dinspre latura sudică a altarului este menționat anul 1773, atât cu cifre chirilice, cât și cu cifre arabe.

Observații: în vremea lui Iacov Putneanul, limba română se impusese definitiv atât în manifestările cultice, cât și în cancelariile domnești, în inscripțiile votive și funerare, în cele de danie și liturgice etc. Faptul că în iconostasul executat la comanda sa, în 1773, se găsesc totuși unele icoane cu inscripții slavone, cum ar fi cele ale Apostolilor, sau cu inscripții grecești, cum este cea intitulată Deisis, ne permite să presupunem că, pe lângă cunoscuta icoană a Maicii Domnului cu Pruncul, atribuită veacului al XV-lea, în iconostasul mitropolitului Iacov de la Putna au fost incluse și alte icoane din fondul vechi sau foarte vechi al acestei mănăstiri, presupunere avansată, la vremea sa, și de arhitectul K. A, Romstorfer. Suntem, de asemenea, informați, de către Dimitrie Dan, că ușile diaconești „au fost făcute din nou în anul 1879, iar cele patru icoane principale au fost din nou zugrăvite în 1893, iară în 1904 rău restaurate”.

Sus