RO
EN

Cădelniță, 1470

Argint aurit, ciocănit, ajurat și cizelat.

Dimensiuni și greutate: în. 40 cm; d. b. 16 cm; gr. 2,620 kg.

Proveniență: executată din porunca lui Ștefan cel Mare pentru Mănăstirea Putna.

Istoric: a figurat în Exposition de l’Art Roumain anden et moderne. Au Musee du Jeu de Paume, Paris, 25 Mai - I-er Aout, 1925. De aici expoziția a fost itinerată, într-o formă mai restrânsă, la Geneva, unde a fost deschisă în ziua de 18 septembrie 1925, la Muzeul Rath; Expoziția Ștefan cel Mare și epoca sa - 500 de ani de la înscăunare (12 aprilie 1457 - 12 aprilie 1957), organizată la Muzeul de artă al R.P.R., București, 1957; Tresors de l'art ancien en Roumanie, Petit Piilais, Paris, 25 mai-l septembrie 1970, itinerată apoi la Stockholm, Goteborg și Londra, în perioada octombrie 1970 - aprilie 1971.

În ansamblu, această somptuoasă cădelniță, despre care tradiția spune că, la 3 septembrie 1470, mitropolitul Teoctist a utilizat-o, pentru prima oara, la sfințirea Mănăstirii Putna, sugerează chivotul unui edificiu bisericesc dominat de numeroase elemente specifice arhitecturii gotice. Pe un postament polilobat, ajurat și cizelat în variate stilizări vegetale, se ridică un picior piramidal, cu baza hexagonală, decorat la partea superioară cu un element circular, de asemenea ajurat, răsfrânt peste cele sase fețe ale sale. Pe acest element este montat recipientul propriu-zis al cădelniței, având forma unui potir semisferic, deasupra căruia se înalță capacul fastuos cu trei registre supraetajate, bogat ornate în succesiuni de portaluri ogivale, cu rozase și menouri la ferestre, cu decorații flamboyante și fleuroni, cu arhivolte și muluri, cu figurine în unele portaluri de la primul registru etc., toate fiind turnate, ajurate și cizelate în argint aurit. Peste ultimul etaj, asemănător unui turn-lanternă, se înalță un acoperiș piramidal, cu o cruce în vârf, ale cărei brațe au extremitățile trilobate.

Pentru mânuire, cădelnița este prevăzută cu patru lanțuri de argint, împodobite cu câte un serafim și cu câte un zurgălău, prinse la partea inferioară de recipientul semisferic, iar la partea superioară de un element decorativ, sugerând tot un acoperiș gotic, de formă piramidală, cu baza octogonală și cu câte un caboșon pe fiecare din cele opt „ape” ale sale. Peste acest ultim acoperiș este montat un capac, de asemenea octogonal, prevăzut cu o verigă prin interiorul căreia trece un inel mare de argint, al cărui scop este pur funcțional, în sfârșit, un al cincilea lanț, mai scurt decât celelalte, împodobit cu un zurgălău, dar nu și cu un serafim, coboară din centrul ultimului „acoperiș” prinzându-se de crucea din vârful capacului cădelniței, pentru a servi la ridicarea sau coborârea acestuia în funcție de împrejurări.

Inscripții și însemne: pe suprafața mediană a recipientului semisferic, de jur împrejur, pisania slavonă:

„Această cădelniță este făcută de Io Ștefan Voievod, Domnul Țării Moldovei, în anul 6978 (= 1470), aprilie 12 zile”. Pe unul din lobii piciorului este gravată, într-un scut, stema Moldovei.

Observații: exact după 500 de ani, adică în ziua de 12 aprilie 1970, această cădelniță a fost trimisă la București, pentru a fi inclusă într-o mare expoziție, intitulată Tezaure de artă veche din România, itinerată apoi la Paris, Stockholm, Goteborg și Londra. În mai 1971, ea este depusă în custodie la Muzeul de istorie din București, unde i se execută o copie fidelă, care va fi adusă și expusă la Putna în august 1971.

Sus