RO
EN

Aer, 20 martie 1481

Aer
Broderie cu fir de aur, argint, mătase colorată și perle pe un fond de satin cafeniu, înnoit, ulterior, parțial, în suprafețe mari. Căptușit cu tafta roz.

Dimensiuni: în. 55 X 85 cm.

Proveniență: dăruit de Ștefan cel Mare Mănăstirii Putna, unde a și fost, probabil, lucrat.

Tema iconografică, dimensiunile și inscripția votivă indică un aer fără echivoc, adică acel acoperământ pentru „sfintele vase” căruia i se mai spune și „pocrovățul mare” sau „văzduh”, destinat să acopere vasele de cult, împreună cu celelalte două pocrovețe, din garnitura cărora face obligatoriu parte.

Într-o perspectivă celestă, sugerată de numeroasele stele argintii din câmpul brun al broderiei, dar și de prezența, la registrul superior, în colțuri, a soarelui și a lunii, este proiectată scena Punerii în mormânt. Iisus mort, așezat pe Piatra roșie din Efes, ocupă zona centrală a compoziției. La căpătâiul său, așezată pe jilț, jelește Fecioara Măria, aplecată ușor spre creștetul fiului ei. în partea opusă, jelesc două mironosițe, prima dintre ele sărutând picioarele Mântuitorului.

La registrul superior al broderiei sunt plasați arhanghelii Mihail și Gavril, ambii ținând în mâini ripide de aur, reprezentând serafimi, cu care îl proslăvesc pe Iisus; la cel inferior, arhanghelii Rafail și Iruil îl plâng. Aureolele tuturor personajelor, ca și numeroasele detalii vestimentare, cum ar fi cutele maforioanelor purtate de acestea, sunt subliniate strălucitor cu șiraguri de perle mărunte, cusute în broderia lor de aur. Personajele sunt, de asemenea, marcate, fie cu numele lor întregi, fie numai cu inițialele acestora, brodate în dreptul fiecăruia cu fire de aur.

Inscripții: începând din colțul drept, de jos, pe laturile verticale și pe cea orizontală, de sus, este brodată cu fir de aur, pe fond cafeniu, următoarea inscripție liturgică, în limba slavonă: „Iosif cel cu bun chip, de pe lemn a luat preacuratul tău trup, înfășurîndu-l cu giulgiu curat și cu miresme acoperindu-l, în mormânt nou l-a pus”. La registrul de jos, în chenar, este brodată cu fir de aur, tot pe fond cafeniu, inscripția votivă în limba slavonă: „Io Ștefan voievod, cu mila lui Dumnezeu, domnul Țării Moldovei, a făcut acest aer în anul 6989 (= 1481), martie 20”.

Observații: acest văl liturgic a fost considerat, uneori, ca epitaf (O. Tafrali, Petre S. Năsturel, Gh. Moisescu), alteori ca antimis (I. D. Ștefănescu, V. Vătășianu). Una din cele două mironosițe de la picioarele Mântuitorului a fost identificată greșit de O. Tafrali cu sfîntul Ioan Botezătorul, eroare care apare întocmai și în Repertoriul monumentelor 1958.

Sus